Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din municipiul Târgu-Jiu a Comemorat „Ziua Internaţională a Holocaustului”. În cadrul evenimentului s-a lansat cartea „Memoria Holocaustului”, s-a susţinut comunicarea cu tema „Ţara Sfântă – între istorie şi credinţă” şi s-a desfăşurat Atelierul de istorie „Memoria Holocaustului – în creaţia literară.
Comemorarea „Zilei Internaţionale a Holocaustului” a căpătat tradiţie la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoriu” (CNET) din Târgu-Jiu. Ieri, 27 ianuarie 2011, la unitatea de învăţământ gorjeană amintită s-a marcat, prin diverse manifestări, eliberarea lagărului de la Auschwitz – 27 ianuarie 1945. Manifestările găzduite de CNET s-au desfăşurat sub atenta organizare a Societăţii de Ştiinţe Istorice din România (SŞIR) – filiala Gorj. „Prin demersul nostru, de a organiza o activitate de comemorare a victimelor Holocaustului, în cadrul Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, am avut în vedere, înainte de toate, o dezbatere teoretică cu privire la ideologiile care au susţinut această manifestare rasială şi apoi o componentă practică ce doreşte să implice elevii în realizarea unui atelier interdisciplinar (istorie-literatură) cu privire la această problemă extrem de importantă a istoriei”, a precizat prof.dr. Gheorghe Nichifor, preşedintele SŞIR Gorj.
S-a lansat cartea „Memoria Holocaustului”
În cadrul Comemorării „Zilei Internaţionale a Holocaustului” s-a lansat şi cartea „Memoria Holocaustului”, Editura Arves, Craiova, 2010, autori: prof. Andrei Popete-Pătraşcu şi prof. dr. Gheorghe Nichifor. Lucrare cuprinde materialele realizate şi prezentate de elevi, în cadrul lucrărilor Sesiunii de comunicări „Ziua Holocaustului – 9 octombrie”, sub diferite forme: lecturi ale unor materiale informative şi prezentarea unor imagini sugestive din perspectiva abordării tematice a Holocaustului (clasa a X-a), note de călătorie (clasele a X-a şi a XI-a), impresii a ceea ce a reprezentat în viziunea lor drama poporului evreu (clasa a XII-a), precum şi ecourile pe care activitatea desfăşurată la Colegiul Naţional „Ecaterina Teodoroiu” a avut-o în mass-media locală şi regională. Este vorba despre o întrepătrundere de activităţi care să dea o altfel de imagine, mai dinamică, în sensul acestor vremuri, a ceea ce a însemnat Holocaustul.
Interviu cu Hana Meler, supravieţuitoare a Holocaustului
Elevii au cunoscut mărturia uneia dintre supravieţuitoarele Holocaustului din Transnistria, tragedia adusă de ordinul de deportare, suferinţele îngrozitoare îndurate în lagăre, până la repatriere. Hana Meler s-a născut în oraşul Rădăuţi, în sudul Bucovinei şi împreună cu familia sa a fost deportată de către autorităţile române la Şumilova, localitate aflată pe malul râului Bug. Povestea acestei supravieţuitoare începe aşadar în România şi se termină cu emigrarea în Israel, unde a început o nouă viaţa. Acolo, în luna noiembrie a anului 2010, prof. Andrei Popete-Pătraşcu a înregistrat un interviu cu experienţa personală şi modul de supravieţuire al evreilor români în Transnistria.
Comunicare cu tema Ţara Sfântă – între istorie şi credinţă
Profesor Andrei Popete-Pătraşcu a susţinut o comunicare cu tema „Ţara Sfântă – între istorie şi credinţă”, acesta fiind prezent la sfârşitul anului 2010 în Israel, la seminarul organizat de Şcoala Internaţională de Predare a Holocaustului, din Yad Vashem. „În perioada 17-23 noiembrie 2010, am avut deosebita onoare de a participa, alături de alţi 18 profesori de istorie din ţară la seminarul pe tema Holocaustului, organizat de Institutul Yad Vashem din Israel (The International School for Holocaust Studies). Mai mult decât despre cum trebuie abordată tematica Holocaustului în ţara noastră, am învăţat ceea ce înseamnă cultura şi civilizaţia evreiască, despre cum trăiesc, gândesc şi convieţuiesc evreii alături de creştini, musulmani şi alte confesiuni religioase. O lecţie de istorie în vechea cetate a Ierusalimului, pe Via Dolorosa, pe malurile Mării Galileei şi a râului Iordan, sau la Caesarea, Magdala, Capernaum, Tiberias, Haifa şi multe altele”, a declarat Andrei Popete-Pătraşcu.
Atelierul de istorie „Memoria Holocaustului – în creaţia literară”
Atelierul de istorie „Memoria Holocaustului – în creaţia literară” a fost o lecţie interdisciplinară propusă de profesorii Departamentului pentru Europa a Şcolii Internaţionale de Predare a Holocaustului – Yad Vashem, din Israel, care urmăreşte biografiile a doi cunoscuţi poeţi ai Holocaustului (Dan Pagis şi Paul Celan) de la începuturile asemănătoare, până la perioada post Holocaustului cu privire la viaţa şi opera lor. Atelierul a fost coordonat de profesorul Andrei Popete – Pătraşcu, prof. dr. Gheorghe Nichifor, profesoarele: Claudia Oprişe, Mirela Fârţă şi Ancuţa Stoican (preşedintele Consiliului şcolar al elevilor C.N.E.T.), fiind organizat de elevii clasei a X-a C, profilul matematică-informatică.
Ideea principală a acestei activităţi a urmărit să evidenţieze că odată cu terminarea războiului, toţi supravieţuitorii care au trecut prin condiţii de neimaginat, au trebuit să înfrunte complexul creat de necesitatea reclădirii vieţii lor din rămăşiţele rămase. Cele două poezii prezentate în această lecţie îşi îndreaptă atenţia asupra unor întrebări teologice privind Holocaustul şi care pot declanşa ulterior cercetări asupra acestui subiect.
Elevii, impresionaţi de comemorarea „Zilei Internaţionale a Holocaustului”
Elevii Colegiului Naţional „Ecaterina Teodoroiu” au fost impresionaţi de manifestările ocazionate de comemorarea „Zilei Internaţionale a Holocaustului”. Ancuţa Stoican (elevă clasa a X-a) a declarat: „un număr foarte mare de evrei au fost ucişi în Holocaust, aproximativ şase milioane. Mulţi dintre aceştia au sfârşit tragic în lagărele de muncă forţată sau în cele de exterminare. Holocaustul reprezintă o perioadă importantă din istoria contemporană, fiind o pagină neagră deoarece mulţi oameni şi-au pierdut vieţile în lagărele naziste. Această tragedie, în urma curgerii istoriei a devenit unul dintre cele mai sensibile subiecte ale lumii, dar şi a României post-comuniste”: „Nimeni nu va putea vreodată să-şi închipuie durerea, chinurile, schingiuirile la care au fost supuşi acei oameni, suferinţa mamelor care-şi pierdeau copiii, a rudelor. „Holocaustul” reprezintă pentru mine cele mai inumane fapte făcute împotriva unor persoane de alte persoane. Durerea este provocată în sufletul nostru şi atunci când ne gândim la chinurile pricinuite de acele persoane fără de suflet. Ceea ce putem să mai facem acum este să ne rugăm pentru sufletele morţilor nevinovaţi”, spunea Mirela Fârţă, elevă în clasa a XI-a.
Minodora Sucea
