Interviu cu Preacuviosul Părinte Protosinghel Irineu, Preotul de altar al Mănăstirii «Sfânta Treime» de la Strâmba-Jiu, Turceni, Gorj – ,,Sfântul Ioan Botezătorul este ultimul prooroc al Vechiului Testament şi primul Sfânt al Noului Testament”!

1452

– Rep. Preacuvioase Părinte Irineu, care este semnificaţia duhovnicească a Sărbătorii de astăzi?
-P.I. De fapt, Sfântul Ioan Botezătorul, cel mai mare sfânt al creştinătăţii, este sărbătorit de 6 ori pe an, iar Biserica Ortodoxă marchează de obicei ziua morţii sfinţilor, adică data trecerii lor spre cele cereşti, dar, numai Sfânta Fecioară, Maica Domnului şi Sfântul Ioan Botezătorul fac excepţie de la această regulă. Astfel, Biserica a închinat Sfântului Ioan mai multe sărbători: zămislirea lui – 23 septembrie, naşterea – 24 iunie, soborul lui – 7 ianuarie, tăierea capului – 29 august, prima şi a doua aflare a capului 24 februarie, a treia aflare a capului său – 25 mai, ceea ce demonstrează locul deosebit al acestui mare sfânt în calendarul nostru!
– Rep. În câteva cuvinte, cum este socotit Sf.Ioan Botezătorul de către Biserică?
-P.I. Ioan Botezătorul este socotit ultimul prooroc al Vechiului Testament şi primul Sfânt al Noului Testament, pentru că el face trecerea între legea veche şi cea nouă. Preoţii spun că şi modul său de viaţă, de la felul în care trăia, ca un pustnic al zilelor noastre şi până la modul în care se îmbrăca, l-au făcut iubit de oameni. Chiar Mântuitorul Iisus Hristos recunoaşte că ,,nu s-a mai născut un om mai sfânt din femeie decât Ioan Botezătorul”!
– Rep. Ca şi Sfântul Ioan Botezătorul, e bine să ne mântuim sufletul prin smerenie?
-P.I. Da, aşa este bine, pentru că ne învaţă Sfinţii Părinţi prin cuvintele: «Dacă vrei să-ţi mântuieşti sufletul, aleargă după linişte, lasă viciile lumeşti, şi caută-ţi liniştea ta sufletească»! Vedeţi, într-o lume separată, putem spune şi dezbinată, fără grijile lumeşti, în acel vârf de munte în care şi eu mă regăsesc deseori la Mănăstirea Dobriţa, simţim, în primul rând, sufleteşte şi apoi să gândim, de ce nu ne apropiem mai uşor de Dumnezeu, de ce urcuşul vieţii către mântuire, către Dumnezeu, capătă importanţă?
– Rep. Aş dori un răspuns la această întrebare iscoditoare!
-P.I. Pentru că şi în această lume, cine vrea, se poate mântui, dar, sunt prea multe grijile lumeşti, apoi ispitele se ţin lanţ şi ni se pare mai greu! Dar, fiind retras într-o mănăstire, să nu creadă cineva că în mănăstire nu sunt ispite, lupta cu nevăzutul, lupta cu diavolul, pentru că ispitele lăuntrice sunt foarte mari, ispitele corpului sunt mari, şi apoi, când vin credincioşii, vin cu o «avalanşă» de apucături, de obiceiuri, de ispite pe care trebuie să le învingem, pentru că orice credincios, când vine la o mănăstire, vine ca să se roage, vine ca să-şi spună «oful» din inimă, vine ca să se uşureze de păcate!

,,Am căutat ca să fiu mai izolat de restul lumii, ca şi Ioan Botezătorul”!

– Rep. Şi cum poate să plece de la mănăstire?
-P.I. Să plece cu sufletul împăcat, să plece mai uşurat de greutăţi, mai uşurat de păcate, să plece ca o pasăre uşoară care pare că zboară în văzduh. Aşa se întâmplă cu adevărat cu credincioşii care vin cu inima curată, cu inima smerită, ca să se roage la Maica Domnului, la Mântuitorul Iisus Hristos, la Sfânta Treime, la Sfântul Ioan Botezătorul!
-Rep. Preacuvioase Părinte Protosinghel, cum aţi căutat să-L găsiţi pe Dumnezeu?
-P.I. Pot spune că de la început, am căutat ca să fiu mai izolat de restul lumii, ca şi Ioan Botezătorul, ca să pot să meditez mai mult, să mă rog mai mult pentru mântuirea tuturor, pentru binele tuturor, pentru sănătatea tuturor, pentru că fiecare dintre noi, oamenii, avem nevoie de grija Lui Dumnezeu, de rugăciunile Maicii Domnului, ale tuturor sfinţilor, iar, apoi, Doamne fereşte, suntem bolnavi şi ajungem pe mâna medicilor, care fac şi ei, tot cu Voia Lui Dumnezeu, ceea ce le stă în putinţă! Şi eu am fost bolnav la rândul meu, bolnav sunt şi acum, dar, Mila Lui Dumnezeu şi Maica Domnului, mă ajută să fiu sănătos şi în putere de a sluji, pentru că i-am promis Maicii Domnului că dacă mă va vindeca de suferinţă, cu toată neputinţa şi cu toată smerenia mea, voi face o bisericuţă pentru închinarea suferinzilor…
-Rep. A suferinzilor de la Sanatoriul Dobriţa?
-P.I. Da, pentru închinarea celor care vor să scape de ispite, de greutăţi şi de boală! Şi mai cu seamă, Maica Domnului m-a ajuta de am construit această sfântă bisericuţă, acolo lângă Sanatoriul de la Dobriţa!
-Rep. Preacuvioase Părinte, vă doresc mereu ca urcuşul acesta către sfânta mănăstire pe care aţi ctitorit-o să vă fie darul binecuvântat de Dumnezeu!
-P.I. Dumnezeu să binecuvânteze pe toată lumea, Maica Domnului să acopere sub sfântul ei acoperământ pe toată lumea! Dumnezeu să facă să răsară soarele şi peste cei buni şi peste cei răi, Maica Domnului să reverse mila şi dragostea sa peste toţi oamenii, pentru orice sărbătoare creştinească, aşa cum este ziua de astăzi! Aşa să ne ajute Dumnezeu şi Maica Domnului să ne ocrotească pe toţi credincioşii, pe prunci să-i crească, pe bătrâni să-i vadă şi să-i ajute, pe toţi să ne întărească în credinţă, pe mame să le ocrotească pentru ca să poată să-şi crească pruncii în pace, în linişte şi în dragoste sufletească!
-Rep. Preacuvioase Părinte Protosinghel, Irineu, Dumnezeu să vă audă şi să vă împlinească dorinţele din această zi a Sfântului Ioan Botezătorul, iar sufletul preacuvioşiei voastre să vă poarte acolo în vârful muntelui, la mănăstirea pe care aţi ctitorit-o cu ajutorul Lui Dumnezeu şi al Maicii Domnului!
Profesor Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here