Este greu de spus – eu unul nu cunosc – dacă mai există în vreo ţară ori ţărişoară membră a Uniunii Europene ceva comparabil cu „Draga de ANI!” Cum, n-o ştiţi pe agenţia cu nume de femeie atât de schimbătoare? E chiar Agenţia Naţională de Integritate.
O instituţie ticsită de procurori, care mai de care mai dornici să-şi arate măiestria în a face dosare persoanelor neagreate de Naşul din Suflet. Or mai fi şi cazuri în care ANI are dreptate. Dar de vreo opt-nouă ani le-o coace acelora care-l deranjează pe Mai Marele peste Palatul din Dealul Cotrocenilor. Ce dacă, de-o pildă, fostul ministru liberal al Justiţiei, Tudor Chiuariu, s-a văzut dat de-o parte numai şi numai pentru că ochii lui nu-i plăceau lui Zeus?! Omul s-a dovedit a fi nevinovat şi iată-l iar în politică. Nu bag mâna-n foc pentru nimeni. Totuşi, dacă actualul parlamentar Tudor Chiuariu se găsea vinovat cu ceva existau toate motivele să-şi încheie cariera politică. La fel a păţit-o şi ex-senatorul Mircea Diaconu, om prea la locul lui şi cu soaţă artistă originară din Târgu-Jiu. Ca actor şi ca om este extrem de respectat. Başca faptul că-i şi un foarte bun prozator, fiind membru al Uniunii Scriitorilor din România. Vorba unui văr de-al meu, regretatul Vasile Blendea, „Marxismul nu exclude întâmplarea”. Ei bine, Diana Lupescu, soţia lui Mircea Diaconu fiind actriţă talentată, normal, la experienţa şi valoarea domniei sale mai şi regiza spectacole teatrale. Şi ce-i cu asta? ANI s-a repezit cu incompatibilitatea cerută de la Cotroceni. Pentru că Mircea Diaconu făcea parte din USL şi trebuia musai terminat.
Nimeni nu contestă talentul actoricesc al directorului Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu-Jiu, Marian Negrescu. Cum spuneam, Agenţia Naţională de Integritate tratează personajele cărora le face dosare cam otova. Doar că în cazul actorului, regizorului, managerului, ilustratorului muzical ori scenografului Marian Negrescu exact „Draga de ANI” să aibă dreptate. Ar fi o excepţie care confirmă regula. Spre regretul meu, am văzut cam puţine spectacole ale teatrului târgujian. Unul public şi nu privat. Dacă teatrul cu pricina ar fi fost o trupă particulară, care să-i aparţină belferului Marian Negrescu, nimeni nu ar avea ce să-i reproşeze. Ar fi banii lui şi ar face atâtea profesii câte se crede capabil. Repet, ca actor este foarte bun. Ca manager am dubii. Acum vreo trei-patru ani chiar consilierii locali ai Primăriei municipiului Târgu-Jiu au vrut să-l debarce. Cineva s-a opus, iar un om cu suflet larg le-a dat mese mai multor consilieri locali spre a nu-i frânge cariera spre mina de aur a bugetului întărit prin sponsorizări al Teatrului Dramatic „Elvira Godeanu”. Tot în aceşti ani, actorii ceilalţi – excepţie făcând actorul-manager, soţia sa şi preşedintele Fundaţiei „Elvira Godeanu”, dar şi secretarul literar Ion Cepoi, trei-patru oameni acolo şi ei care nu ştiu să se oprească la miile de lei -, adică marea majoritate a celor ce duc greul spectacolelor sunt ţinuţi cu salarii de mizerie.
Cum ar veni, unii incompatibili sunt mai compatibili decât alţii. Regizorul Nicolae Ursu a fost împins spre plecare. Nu mai era nevoie de el, din moment ce managerul şi secretarul literar nu dădeau piese pe care să le pună-n scenă. Factotumul Marian Negrescu le poate face pe toate. Chiar în ciuda ANI!
Ion Predoşanu
