După Brâncuşi, potopul!

172

foto predo 2Mai anul trecut, la Peştişani, şi-a reluat activitatea Fundaţia „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, creată, cu ani în urmă, de primarul de la acea vreme al comunei, Nicolae Ciolacu. Acela care-a încercat să construiască un Cămin Cultural care să-i poarte numele Titanului de la Hobiţa. Omul n-a izbutit să-l şi finalizeze, construcţia rămânând „la roşu”.

Omul şi-a terminat mandatul prin anul 2000, iar următorii primari şi-au văzut mai mult de ale lor. Nu şi de interesele comunităţii, ori de cinstirea memoriei marelui lor înaintaş – Constantin Brâncuşi. Fiecare face ce poate şi prea puţini sunt aceia care respectă angajamentele luate în campania electorală. Ba pierderea soţiei sale dragi, ba vârsta îl îndemnau pe bravul Nicolae Ciolacu să desfiinţeze fundaţia. L-a întors din drum oameni cu oarecare viziune. Sfătuit de prof.univ.dr. Moise Bojincă, ales preşedintele Consiliului Director al Fundaţiei „Casa Brâncuşi-Hobiţa”, de fostul viceprimar Nicolae Nicolcioiu, de juristul Silviu-Silvestru Tivig ori de posibilul sponsor ing. Ion Susanu, actual vicepreşedinte, iată că fundaţia fiinţează. Eu însumi fac parte încă din Consiliul Director. Nu ne-am propus decât chestiuni concrete. Un mic simpozion l-am ţinut prin decembrie, iar unul naţional va fi pe 17-18 februarie în sala de festivităţi a Colegiului Naţional Industrial Peştişani şi, firesc, la Hobiţa. Iar la vară, pe 28 iunie, cu o zi înaintea hramului satului – Sfântul Apostol Petru, când va fi şi nedeie în Nucet, vom organiza o întâlnire a Fiilor Satului. a una dintre şedinţele lunare ale CD s-a luat în discuţie denumirea simpozionului. Eu însumi am propus să-i zicem “Brâncuşiana”. Domnul profesor universitar Moise Bojincă dorea altceva: “Zilele Brâncuşi”. Şi pe motivul că se bătea în denumire cu acela obişnuit a fi, an de an, pe 19 februarie, ziua de naştere al Părintelui sculpturii moderne universale, la Târgu Jiu. Motivaţia mea a convins şi învins, întrucât se ştie că Brâncuşi a văzut lumina zilei pe meleagurile noastre. Ba a mai şi învăţat clasele primare la Peştişani şi Brădiceni. În plus, nu-i supărare că se vor bate cap în cap cele două simpozioane. Cel de la Peştişani, ales intenţionat mai devreme, ca datare. Rău este atunci când nu se face nimic întru Omagierea marelui artist. a acea dată, într-o zi de vineri a lunii decembrie 2011, nu aveam să ştim că târgujienii au lăsat-o baltă. Ca apoi, directorul Centrului Brâncuşi, Ovidiu Popescu, să se laude-n presă că el a mutat Simpozionul Naţional „Brâncuşiana” la Peştişani. Am demascat falsul, ca mai apoi să se laude cu un drum costisitor la Paris. Care-i precum o nălucă – aproximată la 6.500 de euro – şi-n care apare ca primul pe listă primarul municipiului Târgu Jiu, dr.ing. Florin Cârciumaru. Un om cu simţul măsurii, care s-a dezis de un asemenea năstruşnic proiect. Mă rog, m-a sunat amicul şi colaboratorul Gorjeanului Alex Gregora, scriitor, care crede tot ce citeşte. Îi picase-n mână o „Agendă culturală” a judeţului Gorj, păstorită de scriitorul Ion Cepoi, îmi spunea el, în care se vorbea de o deplasare a Centrului „Brâncuşi” taman la Strasbourg, pe 19 februarie. Mă întreba ce ştiu de chestiunea asta. Păi ce să ştiu? Chiar nimic. Dacă unora le fată mintea aşa ceva, apoi să răspundă ei. Eu ştiu că astăzi, pe 16 februarie, Academia română îi cinsteşte memoria marelui C. Brâncuşi. Iar dacă nici la manifestarea omagială a Academiei Române nu ajunge directorul Ovidiu Popescu, atunci cum să cred eu în aiurelile cu Strasbourg şi Paris! na peste alta, bag seama că nici gorjenii nu se mai înţeleg între ei. Toţi se bat pe burtă cu Brâncuşi, iar cei care iau leafa de pe urma lui Brâncuşi visează la Paris şi Strasbourg. Dintre cei care fac şi tac, l-aş numi şi lăuda pe scriitorul şi brâncuşiologul Vasile Vasiescu, patronul spiritual şi cheltuitorul unei reviste „După Brâncuşi”, care a şi dat numele unei cărţi cuprinzând eseurile şi studiile pe această temă. A nu se înţelege că nu-l pun la loc de cinste pe cel mai valoros brâncuşiolog din Gorj şi, de ce nu, din România, pe scriitorul Ion Mocioi. Om care şi-a dedicat o mare parte din viaţă studierii operei şi vieţii Titanului de la Hobiţa. Despre care a scris cel puţin opt cărţi! Şi, aşa cum se cuvine, să-i dăm Cezarului ce-i al Cezarului!

Ion Predoşanu

P.S. Ar mai fi de spus că vreo trei-patru oameni de afaceri mi-au promis sprijin să terminăm lucrarea începută la Peştişani de ex-primarul Nicolae Ciolacu. Până atunci, Vasile Brâncuşi – frate mai mare al regretatului Jean Brâncuşi, cel care a fondat pensiunea „Casa Brâncuşi” din Peştişani – promite crearea unui Muzeu Brâncuşi, chiar în centrul localităţii Peştişani. Evident, un muzeu privat. În fond, după Brâncuşi s-au băgat mulţi în seamă. Cu vorba. Numai cei cu fapta pot fi număraţi pe degetele de la o mână (I. Predoşanu)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here