În ”Gorjeanul” din 23 iunie a.c. am lansat chemarea către colegii absolvenţi ai prestigiosului liceu- Colegiul Naţional ”Tudor Vladimirescu” (Sc. Medie de 10 ani Băieţi) din anii 1953-1956 de a participa la întâlnirea colegială prilejuită de a 55-a aniversare de la absolvire.
Într-o atmosferă sărbătorească în memorabila zi de 25 iunie 2011 – ultima sâmbătă a lui CIREŞAR- a avut loc importantul evenimen la care au participa 39 colegi din cei 112 care mai suntem în viaţă, restul de 55 pe parcursul celor 55 de ani ne-au părăsit. Ultimul care s-a stins (cu aproape o lună în urmă) a fost colegul Udroiu Emil de la ”C”. O bună parte din absenţi au avut probleme de sănătate, alţii nu au putut fi identificaţi. Spre satisfacţia noastră a răspuns invitaţiei directorul ”senior” al anilor 1854-1956 domnul profesor Talabă Ion ”veşnic tânăr şi ferice”, deşi a păşit în al 85-lea an de viaţă. Amestecat printer colegii prezenţi, un participant coleg întârziat după ce a dat mâna cu domnul director nerecunoscându-l s-a adresat cam aşa:
– Bă tu cine eşti? de la care clasă?
Zâmbăreţ domnul director îi răspunde:
– Directorul – fost – al şcolii, profesor Talabă Ion! Colegul s-a înroşit, şi-a cerut mii de scuze!
– Stai liniştit băiete, că nu m-am supărat! Nu eşti singurul care m-ai confundat cu un coleg!
De asemenea a mai fost prezent şi ”juniorul” domnul professor Rădulea Zamfirescu Bogdan – dir. Adj. al Liceului. Din partea ”Gorjeanului” ne-a onorat cu prezenţa domnişoara Oana Roxana Lupu(redactor). Mulţumim călduros redacţiei pentru atenţia acordată întâlnirii noastre. S-a trecut la desfăşurarea festivităţilor. Mai întâi un grup de colegi a participat la o slujbă de pomenire a profesorilor şi colegilor decedaţi, oficiată de preotul protopop Vlădoiu Vasile, căruia deasemenea îi mulţumim pentru frumoasa prestaţie. În continuare, în amfiteatrul Colegiului Naţional Tudor Vladimirescu s-au desfăşurat celelalte activităţi din timp planificate de către comitetul de organizare condus de colegul Pătraşcu Gheorghe – colonel, medic militar. În deschidere, s-a dat cuvântul domnului director Talabă Ion care după ce a mulţumit invitaţiei de a participa la aniversare precum şu urării lansate în articolul anterior ”de a depăşi suta” s-a referit la activitatea desfăşurată pe parcursul anilor. A continuat cuvântul domnului director Rădulea Zamfirescu Bogdan aducând salutul unităţii pe care o conduce adresat promoţiei şi reprezentând unele realizări: dotarea didactico-materială a Colegiului, realizări la olimpiade şi concursuri, reuşita în facultăţi, etc. S-a trecut la strigarea cataloagelor după cum urmează: X-a A – Câmpeanu Gheorghe; X-a B – Dănău Dumitru; X – a C – Câmpeanu Constantin; X – a D – Dijmărescu Antonie. Răspunzând ”PREZENT” colegii participanţi în depănat amintiri din viaţa de elev, bogata activitate instructiv-educativă desfăşurată de minunaţii noştrii profesori în frunte cu domnul director şi nu în ultimul rând bogata activitate desfăşurată de fiecare după integrarea în viaţă. Despre asta voi vorbi cu exemple şi amănunte puţin mai târziu. O parte importantă din programul festivităţilor a fost o suită de cântece prezentate de o formaţie condusă de maestrul Ştefan Popescu care ne-a uimit cu cântecele interpretate la o mulţime de instrumente: fluier, caval, ocarină, nucă, etc. De asemenea au cântat şi ne-au încântat 2 solişti din formaţie, precum şi un grup de elevi de la Şcoala Gimnazială Runcu: Stroie Georgiana, Ghiţă Bianca şi Popescu Sorin. Nu au lipsit fotografiile făcute cu multă măiestrie de domnul profesor director Giorgi Daniel – Şcoala Runcu. Am spicuit din amintirile prezentate de colegi legate de viaţa de internat, şcoală, precum şi din realizările lor pe plan profesional şi familiar. Septembrie 1953. După alcătuirea celor 4 clase A, B, C, D, tot în prima zi domnul director din acea vreme – regretatul profesor de biologie Ştefan Petrescu – a anunţat elevii bursieri şi semibursieri: interni – cei care beneficiau de masă la cantina internatului şi de cazare; externi – cei care serveau masa la cantină şi locuiau la gazdă. În afară de aceştia mai erau câţiva colegi – solvenţi – care serveau masa la cantină şi dormeau în internat – totul contracost. Internatul era o clădire naţionalizată care înainte de 1948 a aparţinut reputatului doctor Hasnaşi Nicolae. Ulterior – prin 1950 – s-a făcut o adăugire dând clădirii formă de vinclu. La parter erau: magazia, cantina şi sala de mese. La etaj erau dormitoarele (5). Acestea erau destul de spaţioase: câte 8-10 paturi, fiecare pat fiind ocupat de 2 elevi. Căldura în timpul iernii – pe muchie de cuţit, aşa că eram nevoiţi să ne acoperim cu câte 2 pături. Programul destul de încărcat: dimineaţa – deşteptarea (dată de pedagogul de serviciu printr-un clopoţel la 05:30); înviorarea, spălarea, micul dejun până la 07:00; repetarea lecţiilor în sălile de clasă până la 8. Urmau orele de curs după un orar foarte încărcat – până la 14:00. Între orele 14-15:30 – masa de prânz( în două serii). La orele 16:00 toţi interniştii obligatoriu ne deplasam la sălile de meditaţii în vederea pregătirii lecţiilor pentru a doua zi. Aceasta se făcea sub supravegherea unui coleg numit responsabil de meditaţie precum şi a pedagogilor. Pe parcursul celor 3 ani s-au succedat 4 pedagogi: Voiciloiu, Crăciun, Nicolcioiu şi Rogojan, care au avut o contribuţie importantă în procesul de educaţie: menţinerea ordinii şi disciplinei şi uneori ne ajutau şi la pregătirea temelor. Masa de seară – 20:20-22:00, oră la care se ”suna stingerea, fiecare la pat” (anunţul predagogului). Mesele nu erau prea consistente. Predomina pâinea neagră, ceaiul, marmelada, (rar margarina şi untul) la micul dejun; la prânz şi seara – ciorba de fasole, cartofi, orez, macaroane, gris, brânza de dorna şi rareori carnea. Generaţia noastră a avut parte şi de intemperii. Amintesc aici viscolul din februarie 1954 când după o zi şi o noapte de ninsoare neîntreruptă zăpada a depăşit 1 m înalţime. Şcolile s-au închis până în prima decadă a lunii martie. Acestea au fost condiţiile – nu prea bune – în care s-a pregătit promoţia noastră (şi nu numai ei!). Voi prezenta acum parte din realizările PROMOŢIEI de AUR 56. de la început fac precizarea că toţi cei 167 de colegi pe parcursul celor peste 5 decenii şi-au făcut datoria la locul de muncă ”împrăştiaţi” în toată ţara: în Gorj(la sate şi în Tg-Jiu), Craiova, Bucureşti, Cluj, Iaşi, Timişoara, etc. Despre fiecare a-şi putea scrie numai de bine! Mă voi limita la câteva exemple, activitatea lor fiind legată de Gorj.
I.În domeniul construcţiilor:
1. Inginer Pârâianu Iulian – şef şantier de poduri şi şosele timp de aproape 4 decenii. A construit între anii 1969-1971 PASAJUL ÎN CURBĂ (pasarela) peste calea ferată Tg-Jiu, în vremea aceea socotită una dintre ceşe mai mari din ţară. A continuat – după puţin timp construcţia noului pod peste Jiu la locul celui vechi mutat în amonte(la insuliţă). De asemenea, foarte multe şosele – printre care cea de la Bujorăscu.
2. Inginer Pătruţ Ion – fost şi actual director al Fabricii de cărămidă şi ţiglă(devenită MACOFIL în ultimii 15 ani). Afirm fără teama de a greşi că majoritatea blocurilor ce s-au construit în urbea noastră după 1970( şi nu numai) au avut ca materiale primare: nisip, pietriş, criblură(obţinute din carierele Răchiţi şi Moi conduse tot de ing. Pătruţ) precum şi produsele finite – cărămida şi ţigla poartă marca ”Pătruţ”. Actual aceste produse sunt căutate atât pe piaţa internă cât şi externă. La MACOFIL nu există disponibilizări, şomaj, toţi cei aproape 300 de muncitori nu duc grija zilei de mâine.
II. În domeniul învăţământului şi culturii
3. Profesor universitar doctor inginer Popescu Iulian – membru corespondent al ACADEMIEI, fost DECAN al Facultăţii de Mecanică – Universitatea din Bănie. Are meritul de a fi pus piatra de temelie a învăţământului superior tehnic în Gorj(Tg-Jiu). Prin 1976 a înfiinţat 2 secţii serale de subingineri afiliate Facultăţii de Mecanică Craiova: ”Utilaje pentru industria materialelor de construcţii” şi ”Centrale termo electrice”. S-a preocupat de crearea cadrelor locale pentru Gorj, recrutând şi pregătind prin Facultatea de Mecanică Craiova 4 doctori ingineri în domeniul mecanic. Printre aceştia se numără şi profesorul dr. Ing. Paliţă, care după înfiinţarea Universităţii ”Constantin Brâncuşi” Târgu Jiu – la care şi-au adus contribuţia şi Gorjenii: Ministrul Învăţământului Mihai Golu şi parlamentarul (deputat) Nicolae Mischie – a ocupat funcţia de Rector. Profesorul universitar Popescu Iulică s-a făcut cunoscut şi în publicistică: a scris şi publicat 76 cărţi – 61 tehnice, 7 de memorii literare şi 375 lucrări ştiinţifice. Din bogata zestre publicistică menţionăm: ”Aşchierea aliajelor de aluminiu” (1974), ”Proiectarea mecanismelor plane”(1977),” Teoria mecanismelor şi a maşinilor” (1997) şi multe altele. În literatură debutează în 2006 cu volumul ”Umor universitar…şi nu numai”; ”Povestiri duioase şi povestiri nostalgice”; romanele de dragoste ”Labirintul vieţii” (2009) şi ”Vârtejul vieţii” (2010) şi multe, multe alte publicaţii.
4. Profesor universitar – doctor Câmpeanu Gheorghe – membru titular al Academiei Oamenilor de Ştiinţă secţia chimie. Este fondatorul învăţământului Biotehnologic din România. În Gorj s-a remarcat prin cearea Facultăţii de Îmbunătăţiri Funciare şi Ingineria Mediului – Târgu Jiu.
5. Profesor Dijmărescu Antonie – după absolvirea Facultăţii de Limba şi Literatura Română, ocupă funcţia de Director al Casei Raionale de Cultură Marghita. În 1968 vine în Gorj şi este ”uns” ca director al Casei Raionale de Cultură. Apoi director adjunct al Şcolii Generale nr. 3 şi Şcoala Normală Târgu Jiu, după care timp de 19 ani – director al Şcolii Generale nr. 11 tot din Târgu Jiu. Este promovat în muncă – inspector şcolar la Inspectoratul Şcolar Judeţean Gorj unde desfăşoară activitatea timp de 7 ani. Colegul Dijmărescu s-a remarcat şi în publicistică. Sub îngrijirea sa a apărut prima plachetă de versuri şi proză a scriitorilor gorjeni, precum şi primul număr al Culegerii de Folclor din Gorj împreună cu profesorii Grigore Pupăză şi Sabin Popescu. De asemenea, a reeditat ”Revista Învăţătorimii Gorjene”; a înfiinţat şi condos editura ”Alexandru Ştefulescu” care a editat zeci de titluri ale dascălilor – autori gorjeni. A reeditat ”Gorjul istoric şi Pitoresc” – lucrarea lui Alexandru Ştefulescu.
III. În domeniul militar
6. General Ciucur Mitică – inginer în cadrul M.Ap.N. a condus activitatea economică desfăşurată de armată: în minerit (Acţiunea 7000 în Gorj), agricultură, construcţii, etc.
7. Colonel Todea Nicolae – din păcate nu a putut răspunde prezent la întâlnire chemat fiind într-o lume mai dreaptă şi mai bună în 2010. timp de peste 10 ani a fost comandantul MILIŢIEI din Săvineşti după care desfăşoară aceiaşi muncă la MILIŢIA(ulterior Poliţia) din Gorj până la pensionare.
IV. În domeniul medical
8. Doctor colonel Pătraşcu Gheorghe – despre care am amintit mai sus – ca medic la Comisariatul Militar jud. Gorj aproape 3 decenii a desfăşurat munca de înaltă răspundere: expertiza medicală a recruţilor şi candidaţilor la şcolile militare. Ca urmare a rezultatelor obţinute a fost promovat în muncă, încadrat în M.Ap.N. unde a avut ca activitate: ”Asig.(de către armată) medicală a populaţiei la dezastre şi război”. Lista cu activitatea desfăşurată de colegi pe plan profesional poate continua. Pe plan familial, colegii şi-au îndeplinit misiunea de ”CAP de FAMILIE”. Actual majoritatea dintre ei desfăşoară activitatea de ”TATAIA” îngrijind şi educând cu dragoste nepoţii. Rezultatele arătate mai sus (parţial) de către Promoţia de Aur au fost obţinute numai prin muncă cinstită, prin eforturi făcute zi şi noapte. Recomand tinerilor care învaţă în prestigiosul Liceu(Colegiu) ”TUDOR VLADIMIRESCU” (şi nu numai lor) să ia exemplu nostru pentru că numai în felul acesta economia, industria, învăţământul, cultura(care nu arată deloc bine) se vor dezvolta la nivel european şi mondial.
Profesor, Câmpeanu Constantin
