Criza ucraineană este pe cale să dea peste cap întreaga situație internațională, scoțând în evidență slăbiciunea politică a UE, revenirea SUA pe scena europeană și importanța geostrategică a unei Rusii, care se simte neglijată de prea mult timp, comentează experți, citați vineri de France Presse.
Prin anexarea rapidă a Crimeii, președintele rus Vladimir Putin i-a “siderat” pe occidentali, constată Thomas Gomart, de la Institutul francez pentru Relații Internaționale (IFRI). Uniunea Europeană a adoptat cu siguranță sancțiuni împotriva unor oficiali ruși și ucraineni proruși, dar efectele lor ‘nu sunt la înălțimea provocării’, apreciază el.
UE este victima interdependenței sale economice și energetice de Rusia, de unde importă mai mult de un sfert din gaze. Mai multe companii, precum “Total” din Franța, au investit masiv pe piața rusă. Capitalul rusesc contribuie foarte mult la prosperitatea City-ului din Londra.
Astăzi, UE plătește prețul acestei politice maleabile față de Moscova. Ea a promis să-și diversifice aprovizionarea cu energie, dar aceasta este o ambiție pe termen lung.
Statele Unite ale Americii s-au plasat în prima linie pentru a răspunde preocupărilor exprimate de țările din fostul bloc sovietic.
Washingtonul, care începuse să ignore în ultimii ani continentul european în favoarea Asiei și a zonei Pacificului, se vede constrâns să revină. Avioane de vânătoare de tip F-16 au fost desfășurate deja în Polonia. Vicepreședintele Joe Biden a vizitat Polonia și cele trei țări baltice (Estonia, Letonia, Lituania), toate membre ale UE și NATO.
“Statele Unite se regăsesc în prima linie”, a declarat Bertrand Badie, expert în relații internaționale la Sciences Po. Este semnificativ faptul că președintele american Barack Obama a ales să anunțe noi sancțiuni împotriva Rusiei în momentul în care liderii europeni se reuniseră la Bruxelles.
Ca în timpul ”războiului rece”, Moscova a ales să-i sancționeze mai întâi pe americani. ‘Pentru Moscova, aceasta este clar o confruntare’ cu Statele Unite, estimează Thomas Gomart.
Liderii occidentali au exclus opțiunea militară față de Rusia. Cu anexarea Crimeii, “ Putin a testat până unde poate merge”, afirmă la rândul său expertul Xavier Follebouckt.
În timp ce bugetele militare în multe țări membre NATO se restrâng, Rusia a anunțat o creștere de 44% a bugetului său de apărare în următorii trei ani.
‘Noi nu suntem la sfârșitul crizei’, prezice Xavier Follebouckt, în opinia căruia Putin nu va renunța la visul său de a construi o ‘Uniunea eurasiatică’. Liderul rus nu a făcut niciun secret că, în opinia sa, prăbușirea URSS a fost ‘cel mai mare dezastru politic al secolului trecut’.
Acorduri vamale au fost deja încheiate între Rusia, Belarus, Kazahstan și Armenia. Dar ‘fără Ucraina, totul eșuează! Fără Ucraina, Rusia se simte slabă’, concluzionează expertul citat.
Solicitate să se integreze în Uniunea eurasiatică, Georgia — al cărui teritoriu este parțial ocupat de trupele ruse din 2008 — și Republica Moldova au declinat oferta, preferând Acordul de asociere la UE.
Cu toate acestea, în confruntarea angajată cu Vestul, Rusia, țară cu statut permanent în Consiliul de Securitate al ONU, deține câteva atuuri. Fără Moscova, nicio reglementare a crizei siriene nu este posibilă, afirmă experții. Dosarele iranian și nord-coreean vor rămâne de asemenea blocate, mai semnalează experții.
Sursa: AGERPRES
