La ortodocşi, spre deosebire de catolici, căsătoria este permisă. Şi totuşi, unii dintre slujitorii Domnului se dedică într-atâta activităţii lor pastorale, duhovniceşti şi, în genere, vieţii religioase încât pot fi comparaţi cu oameni devotaţi trup şi suflet Casei Domnului – Biserica. De parc-ar fi, scuzaţi repetiţia, căsătoriţi cu ea.
Este drept, asemenea cazuri sunt destul de rare. Cu zeci de ani în urmă, după cum îmi povestea poetul şi publicistul Ion Căpruciu, orele şcolare în clasele primare începeau cu Tatăl Nostru şi abia apoi învăţătorul trecea la lecţii. Cu mai bine de un secol-un secol şi jumătate mai înapoi, preoţii ortodocşi îndeplineau şi misiunea sfântă de a fi primii dascăli ai copiilor enoriaşilor din parohia lor. Timpurile alea s-au dus. Între timp, şi preoţii s-au mai dedulcit la cele lumeşti, iar Tudor Arghezi – ca unul din interiorul clericilor – şi prozatorul Damian Stănoiu au depus mărturii în scris – mă rog în opere de ficţiune sau chiar în memorii cu caracter de autenticitate despre o viaţă preoţească sau monahală depărtate de cele sfinte. În trecerile mele zilnice îl văd adesea pe preotul paroh Pantelimon Chiată, de la Biserica cu hramul „Sf. Gheorghe” din Peştişani. Slujbele le începe, după anotimp, fie la ora 6(şase!) dimineaţa, ori la ora 8(opt) şi se termină cu mult după miezul zilei. N-are timp nici măcar pentru stupina, cam, părăsită anul trecut, şi deci aflată în suferinţă. Motiv de roire şi îmbolnăvire a stupilor. Nu se plânge şi nu s-a plâns niciodată. Până mai an, se ocupa zilnic de şantierul Bisericii Capelă din Cimitirul Peştişanilor, ridicată prin osârdia familiei îndoliate pe veci Stela şi Gheorghe Nicolcioiu. Şi ridicată în memoria unicei lor fiice dispărută într-un tragic accident rutier. Cum este normal, şi părintele Chiată şi-a găsit locul alături de ctitori – nemuriţi prin picturile murale de pe pereţii interiori ai Bisericii sfinţite de ÎPS Irineu, Mitropolitul Olteniei. Şi părintele Chiată Pantelimon şi Epitropul Aristotel Bojincă s-au ales cu câte o Gramată înmânate de ÎPS Irineu. Zilele acestea caniculare, preotul Pantelimon Chiată stă în plin soare şi-i îndrumă pe aceia care vor schimba acoperişul de tablă al Bisericii Peştişani. Şi parcă, fiind condamnat la locul de muncă, părintele face o muncă plăcută Domnului Dumnezeu. Incomparabil este exemplul pilduitor al preotului Mihail Groza, de la Penitenciarul Târgu Jiu. Are de-a face cu deţinuţi care, după cum se ştie, sunt certaţi cu legea. Şi nu le prea au cu cele sfinte. Nemulţumit de tratamentul la care-i supus de mai marii puşcăriei, neinspiratul preot capelan s-a adresat ministerului Justiţiei. Fără răspuns. Curajosul a trimis o Scrisoare deschisă Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel. Publicată şi de Gorjeanul. La puşcărie s-a deplasat un părinte inspector de la Mitropolia Olteniei, Stănulici, care nici măcar n-a catadicsit să-l întâlnească şi pe slujitorul Domnului care se plânsese de rele tratamente PF Părinte Patriarh Daniel. Acelaşi lucru s-a petrecut şi cu o Comisie special trimisă din partea ANP(Autoritatea Naţională a Penitenciarelor). Se părea că i se va face dreptate. Neluând în seamă zicala că „Până la Dumnezeu te mănâncă sfinţii!” La ANP, rezultatele anchetei numitei Comisii au fost blocate. Motiv în plus pentru rânjetele celor care-l persecutau până acum. Şi de comportamentul cărora se arăta afectat. Urmarea? Preotul capelan Mihail Groza este condamnat la locul de muncă 8 (opt!) ore pe zi. Chiar dacă un slujitor al Domnului mai are şi alte treburi spirituale de făcut: scris predici, citit literatură religioasă ori alte fapte duhovniceşti. Întrucât el nu este preot numai 8 (opt!) ore, ci pe viaţă. De când a fost hirotonisit şi până la pensionare, ori, ferească Dumnezeu, până la moarte. Că nici cu sănătatea nu stă prea bine.
Ion Predoşanu
P.S. Prea obişnuit cu premierul de paie din Răchiţele, preşedintele încă în funcţie, Traian Băsescu, ne-a lămurit. Nu-l va da în „penal” pe primul ministru Victor Ponta. Care-i invitat la Consiliul European fără aprobarea lui şi a CCR(Curtea Constituţională a României). Prin aşazisa conferinţă de presă de ieri, numitul T.B. ne-a luat o piatră de pe suflet (Ion Predoşanu)
