-Rep. Domnule Preşedinte, vă aflu, astăzi, într-un nou birou de la noul sediul al Senatului Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu, aşa că v-aş întreba, pentru început, cum vă simţiţi în acest birou nou şi înnoitor?
– A.G. Nu aş spune că e o schimbare de confort din motive tehnice, pentru că a trebuit să transferăm sediul Rectoratului şi al Senatului în Campusul universitar, întrucât clădirea în care aveam sediul este un monument istoric şi va intra în reparaţie capitală, după care, fiind în centrul oraşului, noi am gândit ca acolo e bine să relocăm Muzeul «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu. Este bine, e o atmosferă de lucru, pentru că aici suntem cu studenţii de la două facultăţi şi, în acest fel, ne continuăm activitatea!
-Rep. Pentru că sunteţi un om al evenimentelor de ţinută intelectuală, al unor evenimente aniversare, în această ultimă săptămână a lunii august, aveţi o astfel de «întâmplare», aşa că v-aş ruga să ne spuneţi, cam despre ce este vorba?
– A.G. Este vorba despre un eveniment de mare încărcătură spirituală, atât pentru mine, cât şi pentru toată promoţia 1971 a Liceului «Tudor Arghezi» din Târgu-Cărbuneşti, deci, jubileul celor 50 de ani de la absolvire şi abia aşteptăm să ne întâlnim! De aceea, vreau să spun că «s-a întâmplat» ca această întâlnire să se realizeze într-o perioadă în care noi avem declarată şi «Săptămâna porţilor deschise» la Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu, iar cei mai mulţi dintre colegii mei, fie că au lucrat sau încă mai lucrează în învăţământ, fie şi-au trimis copiii sau nepoţii să studieze la universitatea noastră, toţi vor fi invitaţii noştri în data de 26 august, pentru că în această săptămână vom avea deschiderea pentru învăţământul liceal, gimnazial, cu părinţi și tineri care au studii la universitate!
,,Sunt unul dintre cei peste o sută de absolvenţi ai Liceului din Târgu-Cărbuneşti, promoţia 1971, iar, în acest sens, voi căuta să-mi onorez obligaţiile pe care mi le-am asumat”!
-Rep. Deci, o paletă largă a unei abordări multidisciplinare!
– A.G. Vom avea şi o serie de discuţii cu participanţii pe problema unor cursuri legate de interes şi de profil, pentru «studenţi», cu ghilimele de rigoare, de vârsta a treia! Poate că mulţi dintre ei vor accepta, pentru că ne-am consultat în prealabil, pentru a participa la asemenea «module» care pot deveni interesante şi utile pentru viaţa în această perioadă, care este frumoasă şi activă, dar pe care trebuie să învăţăm cum s-o trăim!
-Rep. Se pare că participarea acestor «tineri» aflaţi la vârsta senectuţii, poate să fie colorată şi de prezenţa unor artişti capabili să creeze o atmosferă de sărbătoare!
– A.G. Desigur, pentru că am invitat doi mari artişti, unul este foarte apropiat de noi, pentru că este târgujian, Horaţiu Mălăele, care la fel ca noi are 50 de ani de la absolvirea liceului, numai că el a absolvit Liceul care acum se numeşte Colegiul Naţional «Tudor Vladimirescu» din Târgu-Jiu, apoi, mai adaug că este vorba despre un tânăr de mare perspectivă, Adrian Naidin, un excelent artist care ne va încânta cu violoncelul său! Cu acest prilej, vom comemora pe cei care nu mai sunt printre noi, dar, în acelaşi timp, amintesc şi privilegiul de a-i avea printre noi şi pe unii dintre profesori! Sunt unul dintre cei peste o sută de absolvenţi ai Liceului din Târgu-Cărbuneşti, promoţia 1971, iar, în acest sens, voi căuta să-mi onorez obligaţiile pe care mi le-am asumat şi cred că vorbim despre un eveniment care va rămâne în memoria nostră pentru mulţi ani!
-Rep. Domnule Preşedinte, dacă îi aveţi în atenţie specială pe «tinerii» care au absolvit liceul cu 50 de ani în urmă, vă gândiţi şi la tinerii care vor trece pragul Universităţii «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu, deci «bobocii» anului I, cum se spune?
– A.G. Avem programe pe care le-am făcut publice prin mass-media, chiar dacă avem un număr sensibil mai redus al celor înscrişi la facultăţile noastre! Mă gândesc la candidaţii care se înscriu, dar şi la cei promovaţi în urma unui concurs de admitere. Vom insista pe acele programe care nu şi-au acoperit numărul de candidaţi înscrişi la concursul pentru sesiunea de toamnă! Avem facultăţi la care au fost ocupate toate locurile, atât locurile la buget, cât şi locurile cu taxă, dar mai sunt o serie de aspecte care necesită o muncă de promovare a ofertei educaţionale! În acelaşi timp, aşa cum am hotărât în organismele noastre colegiale, va trebui să înnoim oferta educaţională pe diferite componente, mai ales după ce a apărut acest fenomen…previzibil, pentru că nu mai este imprevizibil, privitor la pandemie, pentru că va trebui să ne adaptăm în continuare la posibilităţile de desfăşurare a cursurilor, dacă nu toate în maniera «faţă în faţă», vom avea şi formatul online, într-o modalitate «hibridă» a desfăşurării activităţii noastre!
-Rep. Cum vedeţi Programul «România Educată», iniţiat de către Preşedintele Klaus Iohannis?
– A.G. Şeful statului este el însuşi cadru didactic şi este cert că nu pot avea decât o apreciere a punerii în valoare a experienţei profesorului care este în prezent şi Preşedintele României! Lecturând Programul, mi-am dat seama că sunt o serie de idei care, puse în practică, ar putea produce schimbările preconizate! În acelaşi timp, trebuie avute în vedere şi o serie de aspecte care caracterizează drumul de la partea teoretică la partea aplicativă, pentru că totul porneşte de la resursa umană cu care se va opera în acest spaţiu al schimbării! Este vorba nu doar despre o politică educaţională în schimbare, ci mai ales despre un «set» de politici educaţionale în schimbare! Aş dori să mai adaug că putem vorbi despre o sociologie a educaţiei în schimbare, o sociologie care trebuie să contribuie serios, pe de o parte, la asumarea acestor idei pe eşantionae tot mai mari, care să producă şi schimbări de mentalitate, nu numai schimbări de cunoaştere, schimbări de atitudine…
-Rep. …Sau de comportament şi de conduită educaţională, în ultimă instanţă!
– A.G. Mai ales că s-a renunţat la unele valenţe educaţionale pozitive şi de mare tradiţie care s-au consacrat de-a lungul timpului în sistemul de învăţământ românesc, pentru că avem nevoie şi de o educaţie «a bunului simţ», a temelor de viaţă! Spre exemplu, în viaţa civică, în viaţa publică, să zicem, pentru că şcoala şi-a pierdut multe dintre funcţiile sale esenţiale, ca şi celelalte instituţii implicate în educaţie! Cred că şcoala, iar când spun «şcoala» mă refer la toate instituţiile educaţionale, începând de la universităţi până la grădiniţe, a pierdut din «monopolul» asupra educaţiei, aşa cum l-a pierdut şi familia, aşa cum, din păcate, l-a pierdut şi biserica! Atunci, vorbim despre o convergenţă care trebuie adusă în spaţiul public, în aşa fel încât acest Program să prindă contur! Multe dintre prevederile acestui Program sunt bune, iar, dacă vor avea finalităţile scontate, pot schimba lumea educaţională şi vom schimba, până la urmă, România!
,,În opinia mea, ştiinţa nu are nimic în comun cu disputele politice”!
-Rep. Dacă nu apar, ca întotdeauna, şi o serie de aspecte imprevizibile!
– A.G. Dacă apar mereu pervertiri, dacă apar mereu fetişuri, dacă apar mimări de transpunere în viaţă a prevederilor acestui Program, nu se va realiza mare lucru!
-Rep. Dar, domnule preşedinte, aşteptăm şi unele schimbări esenţiale, de conţinut!
– A.G. Aş dori să atrag atenţia asupra unui alt aspect privitor la modul cum sunt implicate şi implementate anumite instituţii considerate noi, iar dacă acestea vor veni şi vor prelua prea puţine dintre aspectele existente şi nu vom avea decât o schimbare a denumirii unor activităţi, atunci, cred că nu vom avea schimbările la care ne aşteptăm!
-Rep. Cum apreciaţi această structurare a liceelor pe profile teoretice, vocaţionale şi profesionale?
– A.G. Această structurare este bună, pentru că reţeaua şcolară nu reprezintă o formă de organizare în sine, care să nu aibă nici o legătură cu evoluţia educaţiei, a admistraţiei şi a politicului, a sistemului de sănătate! S-a constatat o discrepanţă între partea instituţională organizaţională sub aspectul teoretic, în care se realizează acumularea de cunoaştere şi utilizarea cunoştinţelor în contexte diferite, şi partea aplicativă, care pregăteşte forţa de muncă pentru domeniile producătoare de valori economice, în special tehnologice!
-Rep. O schimbare de conţinut în sistemul educaţional se pliază, indiscutabil, pe dinamismul societăţii actuale, pe evoluţiile demografice şi climatice!
– A.G. În realitate, nu trebuie explicat mare lucru, pentru că la primul contact cu lumea vedem că nu mai avem meseriaşi, datorită unor cauze legate de factorul demografic, o rată scăzută a fertilităţii, o rată scăzută a natalităţii, apoi, toate plecările, toate mobilităţile, inclusiv plecările interne dinspre sat spre oraş, pentru că în lume se întâmplă invers, lucru care se explică prin criza sanitară, şi vorbim despre plecări din aglomerările urbane spre zonele rurale mai degajate
-Rep. E vorba şi despre o pierdere a interesului pentru anumite meserii de bază!
– A.G. Este şi o pierdere a interesului, dar, în acelaşi timp, trebuie să spunem că nomenclatorul de meserii este rămas în urmă, pentru că au dispărut meserii care puteau să creeze un spaţiu ocupaţional pentru multe persoane, ceea ce mă îndreptăţeşte să cred că putem vorbi despre un trunchi comun pentru cultură generală, cu o diversificare pe latura epistemică a procesului!
-Rep. Ce lucrare aveţi acum în stadiul de finalizare, deci o carte care să demonstreze preocupările dumneavoastră ştiinţifice?
– A.G. Vreau să vă spun că nu este pentru prima dată când lucrez pe două planuri: unul este de domeniul creativ-ştiiţific, pe care l-am lăsat uşor în aşteptare! Pentru că am în vedere unele imperative ale momentului! Cartea aceasta este o continuare a tratatului pe care l-am lansat anul trecut, intitulat: «Lumea românească – dimensiunile şi ispitele ei», iar acest nou volum se va numi: «Lumea românească şi ideile-forţă», sau «ideile-forţe», acelea care au condus la transformarea lumii româneşti de-a lungul timpului! Mă refer la ideile care vin de la strămoşii noştri, iar la cartea aceasta lucrez cu anumite răgazuri, pentru că în vâltoarea vieţii cotidiene m-am axat pe redactarea unei Enciclopedii de epistemologie în care evidenţiez, pe de o parte, necesitatea cercetării ştiinţifice şi modalităţile de realizare, incluzând valoarea cercetărilor ştiinţifice, iar, pe de altă parte, o latură aplicativă în care analizez elementele care se au în vedere pentru eleaborarea unei lucrări ştiinţifice, de la lucrarea de diplomă, la lucrarea de disertaţie, lucrarea de doctorat şi altele, astfel încât să produc distincţii în ceea ce priveşte spaţiul acesta editorial care oscilează între originalitate şi plagiat! Doresc să demonstrez şi să arăt care sunt elementele care fac parte din dreptul de proprietate intelectuală, cum poate fi surprins plagiatul şi cât de mult se transformă lupta împotriva plagiatului într-o luptă de natură politico-partinică! În opinia mea, ştiinţa nu are nimic în comun cu disputele politice!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
