Motto: „// Hai să dăm mână cu mână/ Cei cu inima română/ Să-nvârtim hora friăției/ Pe pământul României//”.
Prima strofă din Hora Unirii
Astăzi este o zi de mare sărbătoare națională, ce marchează unirea Moldovei cu Țara Românească, la 24 ianuarie 1959. Hora Unirii este cunoscută drept un cântec patriotic. Versurile au fost scrise de poetul Vasile Alecsandri – Bardul de la Mircești, unde își avea moșia – iar muzica a fost compusă de Alexandru Flechtenmacher.
Iar Hora Unirii, din care-am citat, în motto-ul acestor rânduri, prima strofă se cântă mereu pe data de 24 ianuarie, în fiecare an, fiind sărbătorită Ziua Micii Uniri, cea în care s-au unit Moldova și Țara Românescă, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza.
NAȘTEREA STATULUI NAȚIONAL ROMÂNIA. Născut la Bârlad, Alexandru Ioan Cuza a fost primul domnitor al Principatelor Unite, începând cu 24 ianuarie 1859, până în anul 1862, și al statului național România până în 23 februarie 1866.
Alegerea aceluiași domnitor în ambele Principate Române, chiar dacă acesta nu provenea dintr-o familie domnitoare străină, potrivit cerinței celor două Divanuri Ad-hoc de la Iași și de la București, a fost un mare succes pe drumul spre realizarea unui stat unitar român. Pentru diplomația europeană el era separat domnitor în Muntenia și Moldova, dar pentru românii din cele două provincii el era domnitor peste aceeași țară. Cu sprijinul Franței, dubla alegere a fost acceptată fără a preîntâmpina o prea mare rezistență. Politica faptului împlinit, după cum definea acest lucru marele istoric și savant Nicolae Iorga, a reușit pe deplin.
BAZELE ROMÂNIEI MODERNE, ÎNTR-O DOMNIE SCURTĂ. Domnia lui Alexandru Ioan Cuza, deși scurtă și agitată de tensiuni politice, a pus bazele politice, economice, sociale și culturale ale României moderne.
Când s-a luat în discuție problema Capitalei țării, București, calificat de istoricul și prim-ministrul Mihail Kogălniceanu drept „inima României” – s-a impus drept Capitală. Ar mai fi multe de spus și de povestit, dar spațiul nu ne permite.
Ziua de 24 ianuarie a fost stabilită Zi de Sărbătoare Națională, potrivit lucrării „Istoria românilor – Constituirea României moderne”(volumul VII, tom I, Editura Enciclopedică, 2003).
LEGILE LUI KOGĂLNICEANU. Cea mai rodnică perioadă în realizări social-economice din timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a fost cea a Guvernului Mihail Kogălniceanu (12 octombrie 1863-26 ianuarie 1865). Într-o perioadă scurtă de timp, au fost adoptate o seamă de legi importante, între care Legea privind secularizarea averilor mănăstirești (1863), Legea privind înființarea Curții de Conturi (1864), Legea organizării puterii armate (1864) și Legea agrară (1864).
Ziua astrală de 24 ianuarie 1859 rămâne consemnată cu litere de aur în istoria neamului românesc. Ea ne îndeamnă la unire-n suflet și simțiri, la unitate de-a pururi.
ION PREDOȘANU
P.S. ION CREANGĂ ȘI MIHAIL KOGĂLNICEANU, ÎN CIMITIRUL ETERNITATEA, DIN IAȘI. Din păcate, literatura istorică de specialitate este bogată dar nu se găsește cu ușurință decât în marile biblioteci. Așa încât, vrem nu vrem, faptele descrise mai sus sunt fie din memorie, fie de pe Internet, în special de pe YouTube. Unde mai puteți găsi și alte date ori supoerba poveste Moș Ion Roată și Unirea, aparținând inegalabilului povestitor Ion Creangă, autorul ăntre altele și al minunatelor Amintiri din copilărie. Ion Creangă își doarme somnul cel de veci la Iași, în Cimitirul Eternitatea, împreună cu alți oameni de cultură români, dar și cu inegalabilul prim ministru al României Mihail Kogălniceanu (Ion Predoșanu)
