Dian Popescu a fost ales! Cine a câştigat?

355
Cu toate sforţările lui Manta şi ai lui (cascadorii râsului) alegerile în organizaţia municipală Târgu-Jiu a PNL au avut loc în cvasi anonimat, fără program politic, fără dezbatere şi fără pasiune încât privitorul extern obiectiv, cu greu poate extrage ceva semnificativ din întâmplare.

Ceea ce pare a fi linia comună a manifestărilor anterioare cât şi a celor din conferinţa municipală este descrisă fidel într-o butadă a lui John Charles Salak: „Cei care greşesc se împart în două categorii: aceia care au acţionat fără să gâdească şi cei care au gândit fără să acţioneze”. Dorinţa lui Dian Popescu de a fi preşedinte al organizaţiei municipale PNL a fost atât de mare încât asigurarea unei aparenţe minime de democraţie şi conturarea unui program politic a fost considerată minoră în raport cu interesul personal. Faptul că a adus în sală chiar şi rude de pe la alte partide ne duce cu gândul la o afacere de familie în dauna unui concept politic bine conturat cu un target precizat. Declaraţiile publice au generat şi mai multă confuzie întrucât generalităţile, stereotipia mesajului, acţiunile contradictorii nu lasă în urmă niciun mesaj. Proaspătul preşedinte al PNL Tg-Jiu ne spunea, pe toate canalele media, că el a practicat o politică a porţilor deschise în organizaţie dar participarea la conferinţa a numai 103 membri înseamnă că a deschis doar porţile la ieşire pentru că este greu de crezut că în municipiul cu o treime din populaţia judeţului acesta este numărul membrilor. Dacă am extrapola, ar însemna că liberalii au în tot judeţul cu puţin peste 300 membri, adică o concluzie mult prea îndepărtată de realitate, care n-ar fi acoperită nici măcar de o greşeală a ordinului de mărime. Dacă în privinţa lui Dian Popescu sesizarea acestor „subtilităţi” poate fi dificilă, cel puţin din concluziile trase pe seama prezenţei sale publice, în schimb, acceptarea situaţiei de către Morega nu poate fi explicată decât pe interesul acestuia de a ţine departe de orice decizie în partid pe cei din jurul lui Manta care, în treacăt fie spus, au lovit în tot ce a mişcat în PNL sau legat de acesta. Un calcul de genul alegerii răului cel mai mic arată încă odată că Morega e cel mai bun manager politic din judeţ, adică, mai pe româneşte, ştie să facă din c… bici şi să şi pocnescă. Bine ar fi şi pentru el şi pentru partid ca, de data asta, să aibă mână bună şi să nu mai apară surprize gen Manta sau Banţa care, urându-l pe Morega, lovesc abitir în PNL.

Revenind la întrebarea din titlu, este cert că alegerea lui Dian Popescu înseamnă o altă luptă pierdută de opozanţii lui Morega. Oare a câta? Dar de data asta, în condiţii chiar ruşinoase prin nedesemnarea unui candidat şi implicit a inexistenţei unui program politic. Indiferent de contextul favorabil sau nu, competiţia politică lasă în viitor urmele participanţilor. Şi filozoful spune: „Decât un război drept, mai bine o pace strâmbă”. În schimb, laşitatea are o singură urmare: dispreţul. Nu ştiu cât de mult vor şti Morega sau cei din jurul său să exploateze slăbiciunea opozanţilor, în schimb Manta, Banţa şi ceilalţi care le-au suflat în pânze ar trebui să intre în „silenţio stampa”. Pentru că tot filozoful spune: ”Dacă faci ce-ai mai făcut, vei primi ce-ai mai primit”.
Adunarea Generală a liberalilor târgujieni va avea, fără doar şi poate, semnificaţii importante în desfăşurarea conferinţei judeţene, a cărei dată nu a fost încă anunţată, unde Morega poate obţine încă un mandat de preşedinte. În acest context, în el găsim şi pe câştigătorul real al alegerilor de la municipiu, iar cei care-i prevedeau căderea politică, mai au de aşteptat. Sau, mai bine zis, Morega va „cădea” când va vrea şi el!
Petre Dincă

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here