Ca la noi, la nimeni – Schimbarea schimbărilor

340

Anul 2014 este important în privinţa posibilelor schimbări datorate faptului că e an electoral. La alegerile europarlamentare nu s-a schimbat aproape nimic din vina partidelor. Multe de strânsură şi scursură, ba chiar adunătură luată de prin alte partide. Singurul europarlamentar diferit este independentul Mircea Diaconu, un artist, un scriitor şi om politic dintr-un aluat aparte.
Fără a exista votul uninominal – promis de majoritatea partidelor înainte de a ajunge la guvernare -, partidele au venit cu propriile liste electorale. Liste necernute bine. Pe care sunt rotite aceleaşi specimene, cu rare excepţii, din 1990 încoace. Ne-au mai rămas alegerile prezidenţiale şi bătălia se dă în jurul lor. Cum să-l crezi candidat cu şanse pe Cristian Diaconescu, trecut prin PCR, PDSR, PSD, UNPR, niţel PDL ori chiar SIE şi acum PMP. Ba zice că n-a fost consultat Traian Băsescu la propunerea lui pentru prezidenţiale şi, apoi, după ce l-a contrazis preşedinta PMP, Elena Udrea, nu doar că a dat-o la-ntors. Dar a şi spus că: „Sunt candidatul lui Traian Băsescu!” Ca o laudă, o zice „Cristi” al lui Elena de Pleşcoi, deşi ţara abia aşteaptă să scape de surogatul de preşedinte cu Guvernator de Colonie numită România.
Cât despre Klaus Johannis, el e doar preşedinte interimar la viitorul decedat PNL, îşi face campanie pe site-urile multor ziare şi se vrea preşedinte. Ca să poată discuta în limba germană cu Angela Merkel. Ce-ar putea discuta, nu se ştie. La fel cum nu se cunoaşte dacă va ajunge măcar candidat la prezidenţiale.
Dinspre forţele de centru-stânga e linişte deocamdată şi se simte o gândire raţională. Ba chiar constructivă. Primul ministru, Victor Ponta, a şi afirmat că în afară de el mai poate candida şi Sorin Oprescu, Primarul general al Bucureştilor. În fond, ce atâta grabă? Premierul are de furcă cu administrarea averii României şi nu-i deloc o treabă uşoară.
Am preluat motto-ul de mai sus dintr-o scriere a americanului Dr. Peale, autorul cărţii  „Forţa gândirii pozitive”, şi dascălul altui american – Scott W. Ventrella, autorul altei cărţi apărute la editura bucureşteană „Curtea veche”, în 2002, şi pe care-o recitesc. E drept, gândirea pozitivă este asociată şi cu credinţa în Dumnezeu, cu creştinismul fără de care nu-i perceptibilă forţa gândirii pozitive.
Şi la liberali mai sunt oameni cu scaun la cap. Călin Popescu Tăriceanu fiind doar unul dintre aceştia. Cine-mi garantează mie că pe 28-29 iunie, la Congresul extraordinar al PNL, nu se va alege făina de tărâţe.
Iar Crin Antonescu şi liberalul de conjunctură Klaus Johannis vor deveni simple amintiri. Evident, neplăcute.
O schimbare a schimbărilor se va petrece în anii de după plecarea lui Băsescu. Nicidecum imediat. Vor trebui schimbate mentalitatea, procurorii, Justiţia şi mare parte a serviciilor secrete. De nu chiar desfiinţarea unora neperformante.
Ion Predoşanu

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here