Ca la noi, la nimeni – Poetul Naţional Mihai Eminescu analiza „Bugetul României şi dreptul de a înjura”

299

Puţină lume mai ştie că Poetului Nepereche Mihai Eminescu i-a apărut un singur volum de poezii în timpul vieţii. Restul fiind postume, dintre cele găsite de Titu Maiorescu – Mentorul Junimii şi cel mai important critic în viaţa Poetului Naţional – în lada cu manuscrise. Cele mai multe păstrate la Academia Română şi tipărite întâia dată în totalitate de acad. Eugen Simion prin reproducere.
Parcă adeptul dictonului latin “Non multa, sed multum”, Mihai Eminescu şi-a netezit drumul spre nemurire fără a lăsa impresia că e preocupat de o asemenea imensă lucrare. Ori fi grele condiţiile de trai de azi, nu zic nu, şi totuşi există poeţi gorjeni ce-au trecut de 30 de volume tipărite. Ce va rămâne din ele, peste timp, este greu de spus. La fel cum iar nu ştiu câţi l-au omagiat ieri – pe 15 iunie – în Gorj pe Poetul Naţional şi cel mai mare gazetar al României din toate timpurile. La Bucureşti, nelipsiţi au fost la manifestările omagiale a Eminescului, împlinindu-se 155 ani de la trecerea Sa la cele veşnice: academicienii Eugen Simion, Mihai Cimpoi(Chişinău), Adam Pulslojici(Serbia) şi poetul Vasile Tărâţeanu(Cernăuţi).
Gazetarul Mihai Eminescu scria un editorial în Timpul, pe 29 martie 1880, cu titlul “Bugetul României şi dreptul de a înjura”, preluat de revista lunară OGLINDA LITERARĂ.  Uimitor nu e numai faptul că prim-redactorul ziarului TIMPUL pare a fi contemporanul nostru, cu complexitatea analizei economice efectuate. De parc-ar fi un prof.univ.dr. cu studii economice la zi. El combate, în termeni civilizaţi şi docţi atacurile şi injuriile dintr-un ziar guvernamental la acea vreme – Românul. Spre exemplificare, vom relua fără comentarii niştre fragmente rupte din context, dar care se potrivesc de minune pretinşilor politicieni de azi: „Aceşti oameni n-au cel mai mic patriotism, nici chiar siumţământul pudoarei. Necredinţa în naţiune i-a făcut să piarză şi simţământul naţional şi chiar ruşinea etc, etc…(…) toată lupta lui e îndreptată în contra falsificării regimului copnstituţional şi gravelor neajunsuri morale şi materiale cari rezultă din sistemul amăgirii şiu presiunii. Schimbaţi sistemul şi n-avem nimic cu oamenii.(…) Deturnarea biletelor ipotecare de la adevăratul lor scop: plata datoriei flotante, şi întrebuinţarea lor pentru plata de dobânzi la datorii oculte şi pentru cheltuieli ordinare ale bugetului poate avea drept rezultat un adevărat dezastru financiar.”
ION PREDOŞANU

P.S. Spre cinstea ei, revista focşăneană OGLINDA LITERARĂ, numărul pe luna iunie, a ales să omagieze-comemoreze Ziua de 15 iunie, în care Poetul Naţional Mihai Eminescu a trecut la cele veşnice prin publicarea editorialului semnat de gazetarul Mihai Eminescu prim-redactor la TIMPUL, în 29 martie 1880. După cum se ştie, Mihai Eminescu ţinea foarte mult să fie apreciat ca gazetar. Şi atunci, ca şi astăzi, nu se trăia din poezie iar a fi poet nu era o mare scofală. E drept, în paginile revistei mai apare şi argumentatul eseu critic “Teama de adevăr” al eminescologului prof.univ.dr. Nicolae Georgescu în care se dovedeşte cu argumente despre sfârşitul aranjat de unii contemporani – duşmani politici ori agenţi ai serviciilor secrete austro-ungare al acestui “geniu martir (care) murea tragic, cu craniul zdoribit de piatra aruncată de un nebun, tovarăşul său de suferinţă”(Ion Predoşanu)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here