Ziua de luni, prima din Săptămâna Patimilor, l-a găsit pe preşedintele Iohannis la Timişoara pentru o întâlnire intitulată „Diaspora şi prietenii săi”, la care a găsit de cuviinţă pentru prima oară să ne explice, ca unor învăţăcei, cum percepe domnia sa sintagmele altfel de politică şi România lucrului bine făcut. Le-a zis-o celor care vorbeau, pe la colţuri, de o încheiere prematură a mandatului că se înşeală şi nu se întrevede aşa ceva.
E bine că nu mai este atât de tăcut, cum ne-a obişnuit şi mai vorbeşte şi pe acasă. Nu doar în desele vizite externe. Cu sau fără temei. În plus, chiar dacă nu s-a amestecat nici în alcătuirea echipei guvernamentale a primului ministru Dacian Julien Cioloş, s-a delimitat de acesta. Ba chiar s-a declarat nemulţumit de unele aspecte ce ţin de executiv.
N-a fost prea critic, dar o mică schimbare de retorică s-a simţit. Nu-i de colea să aflăm că: „Vremea în care Preşedintele lua locul Premierului a trecut. Asta nu înseamnă că, în calitate de mediator, nu voi interveni atunci când este cazul, am făcut-o, o voi face, mă voi implica pe subiecte majore care afectează bunăstarea oamenilor sau bunul mers al acestei ţări. Sunt lucruri care mă nemulţumesc la acest Guvern, dar nu toate se pot rezolva pe scena publică. Unii au vorbit despre acest guvern ca şi cum ar fi al meu (aici uită că domnia sa a lansat sintagma „Guvernul meu”, n.m. I.P.). Nu e guvernul meu. Acest guvern a fost o soluţie, până la alegerile din toamna acestui an, generată de o situaţie de criză şi la care au subscris cele mai importante partide politice. Deci este Guvernul României.”
Ideea din final ne mai linişteşte, dar să nu uităm că domnia sa a scos din pălărie numele lui Dacian Julien Cioloş. Iar dacă acum se delimitează întrucâtva, preşedintele Iohannis dă apă la moară celor care susţin că acest guvern ne-a fost impus din străinătate. Desigur, afirmaţiile sale au dat bine în faţa unor reprezentanţi ai universitarilor din Timişoara şi, mai ales, ai celor din diaspora.
Să nu uităm că declaraţiile preşedintelui Klaus Werner Iohannis au venit la doar câteva ore după primirea deloc cordială de care a avut primul ministru parte, la Iaşi, din partea câtorva zeci de cadre didactice prezente în faţa Universităţii din Iaşi, unde oamenii i-au cerut primului ministru să-şi facă timp să discute cu ei, să le afle problemele. Şi ca să scape de insistenţi, primul ministru le-a promis că-l va trimite pe vicepremierul Vasile Dâncu. La fel cum s-a procedat şi în scandalul de la Opera Naţională din Bucureşti. Toată lumea l-ar fi vrut un preşedinte mediator între societate şi instituţiile statului, aşa cum prevede Constituţia. Îi reamintim domnului Iohannis că lucrurile n-au stat totdeauna aşa. La alegerile din PNL i-a cerut prim-vicepreşedintelui Teodor Atanasiu să-şi retragă candidatura la preşedinţia liberalilor în favoarea pupilei sale Alina Gorghiu. Înaintea retragerii candidaturii lui Marian Munteanu, al treilea candidat propus de PNL pentru Primăria Generală a Bucureştilor, Administraţia prezidenţială a emis un Comunicat prin care se înţelegea limpede că nu Iohannis le-a impus PNL-iştilor acel nume.
La fel cum nici în cazul lui Liviu Dragnea, preşedintele PSD, nu-i permitea aceeaşi Constituţie să se amestece, Klaus Werner Iohannis dându-i telefon să-l împingă să facă un pas în spate. După cum se vede, şi la PNL şi la PSD se amestecă la nivelul conducerilor, deşi unui mediator nu-i fierbe oala acolo!
ION PREDOŞANU
