Ca la noi, la nimeni – 80 miliarde de euro –bani și idei pe hârtie!

628
SANYO DIGITAL CAMERA

Motto: „Am înțeles că un om poate avea totul neavând nimic și nimic având totul.”” – Mihai Eminescu

S-au întâmplat tot felul de reacții după ce președintele Klaus Werner Iohannis s-a lăudat că am primit 80 de miliarde de euro din partea Uniunii Europene. Las la o parte că înainte de a merge domnia sa la Summit-ul Uniunii Europene promisese că se va bate pentru ca România să primească foarte mulți bani din Fondul Uniunii Europene pentru relansarea economică după pandemia cu COVID-19. Mă rog, una a promis și alta s-a întâmplat.
Iar cei de la fața locului susțin că Ilustrul reprezentant tăcut al României la Bruxelles a fost, și de această dată, extrem de tăcut. Dacă țări din jurul României, precum Polonia și Ungaria au fost extrem de vocale, ei bine, dar de fapt e de rău, al nostru reprezentant nici măcar n-a făcut efortul de a deschide gura. Suma anunțată ca fiind un mare succes este mai departe una iluzorie, după cum vom vedea, stabilită de mai marii Uniunii Europene.
Mai precis, România are nevoie de 40 miliarde de euro pentru a lua 80 de miliarde, tot de euro, de la Uniunea Europeană.
Suma de 79,91 miliarde de euro, repartizată României prin planul de redresare economică al Uniunii Europene, nu va veni sub formă de ploaie cu bani gratuiți, așa cum lasă să se înțeleagă politicienii liberali ce ne cred naivi. Ei fiind, chipurile, entuziasmați de victoria reurtată la Bruxelles.
Ei bine, mai mult de jumătate din această sumă este compusă, de fapt, din împrumuturi rambursabile(e adevărat că la costuri minime, nu așa cum se împrumută ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, cu dobânzi înfiorător de mari de pe piața bancară internațională, n.m. I.P.), iar partea nerambursabilă o vom primi abia după realizarea investițiilor pe banii noștri. Iar din suma aceea, nu mai puțin de 16,2 miliarde de euro este contribuția României la Bugetul UE!!!
Mai simplu spus, până să ajungă acești bani să „irige” economia reală a României și să intre în conturile beneficiarilor, țara noastră va fi obligată să facă rost de cel puțin jumătate din cei 80 de miliarde de euro, atât pentru investițiile care urmează a fi decontate(prin schemele nerambursabile), cât și prin cofinanțări și acoperirea celorlalte costuri de creditare. Ba mai mult, va trebui să se prezinte cu proiecte și planuri concrete, pe deplin finanțabile, dar și cu angajamentul că va respecta democrația, statul de drept și valorile europene.
Principiul de bază în alocarea fondurilor structurale este că beneficiarul investește din surse proprii(!!!) sumele necesare proiectului și abia pe urmă – eventual cu o mică prefinanțare – primește banii înapoi pentru acele cheltuieli care sunt apreciate ca fiind eligibile. Aflată în această grea situație, România va trebui să investească mai întâi 40 de miliarde de euro(jumătatea reprezentând granturile și ajutoarele nerambursabile) pentru a avea ce să deconteze ulterior, adică să primească înapoi banii investiți.
Ce-i drept, vom avea dobânzi mici la credite mari în mod transparent. Tot despre transparență în folosirea acestor bani vorbește și analistul economic Iancu Guda. În opinia acestuia, „momentan, sunt bani și idei pe hârtie”, iar pentru a le implementa este nevoie de respectarea anumitor principii.
Analistul fiscal Dan Schwartz apreciază că „Banii trebuie folosiți pentru redresarea economiei și a puterii de cumpărare a populației în condițiile generate de COVID-19 și mai puțin în proiecte de dezvoltare.
ION PREDOȘANU

P.S. DEZASTRU. Unde au dus împrumuturile masive ale ministrului Finanțelor, Florin Cîțu? Conform datelor EUROSTAT, România conduce în topul datornicilor din Uniunea Europeană. (Ion Predoșanu)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here