Arhivele din Gorj, într-un spaţiu neîncăpător

608

sediu arhiveDirecţia Judeţeană Gorj a Arhivelor Naţionale ale României lucrează la foc continuu cu personal puţin, însă asigurând toate capitolele ce ţin de păstrarea documentelor, conservarea şi valorificarea, atât a celor din instituţii, cât şi de la societăţile comerciale din judeţ.

Personalul Direcţiei Judeţene a Arhivelor este asigurat doar în proporţie de 53%, neexistând decât zece din cei nouăsprezece angajaţi prevăzut de statul de lucru al instituţiei. Din păcate, aceştia trebuie să se mobilizeze şi să se descurce în forma în care sunt, posibilele angajări neţinând de ei, ci de Centru, prin Arhivele Naţionale ale României. Cel mai vechi angajat are o vechime în sistemul arhivelor de 27 de ani, iar din cei zece salariaţi, doar trei au studii superioare în domeniul Arhivisticii sau Istoriei.

În ciuda crizei financiare, angajaţii din Direcţia Judeţeană nu sunt nevoiţi să mai taie din cheltuielile din instituţie, nefiindu-le reduse, din fericire, decât salariile, iar de disponibilizări nici nu poate fi vorba. „Logistica ne este asigurată de Inspectoratul Judeţean de Poliţie, iar noi nu funcţionăm cu mulţi bani astfel că nu trebuie să reducem nimic. Pentru orice investiţie trebuie să aşteptăm să ne aloce bani de la Centru, ultima dotare mai mare fiind montarea unei centrale termice, în urmă cu trei ani de zile”, a declarat directorul Alexandru Bratu.

Sisteme de ventilaţie, lipsă

Act nastere brancusiDouă investiţii majore de care ar fi nevoie la Direcţia Judeţeană a Arhivelor sunt montarea unor sisteme de ventilaţie şi alocarea unui spaţiu pentru depozitarea documentelor. La primul capitol, nici nu poate fi vorba în viitorul apropiat de o investiţie în sisteme de ventilaţie pentru buna păstrare a actelor, totul asigurându-se „natural”. „De la Bucureşti se fac alocări treptate de bani, iar atunci când vom primi şi noi ceva vom face un astfel de sistem, însă nu se ştie când, fiind vorba de o cheltuială foarte mare”, a spus Bratu.

Act nastere ecaterinaSpaţiul este cea de-a doua problemă de care suferă de aproape trei ani Direcţia Judeţeană. Angajaţii sunt la limită cu spaţiul şi astfel nu mai pot prelua documente. „Era vorba să ni se aloce o fostă centrală dezafectată de către Primăria Târgu-Jiu, dar pentru că nu am primit fonduri de la Bucureşti pentru a amenaja locaţia, acel spaţiu a fost ulterior atribuit Tribunalului. Este şi asta o mulţumire, că au ei unde să-şi ţină arhiva şi nu le-o mai preluăm noi”, a mai declarat Alexandru Bratu. Acesta speră ca într-un final să găsească un alt spaţiu care să poată fi folosit şi să aibă „puterea” de a susţine arhiva. Conform lui Bratu, orice spaţiu trebuie să reziste la o încărcătură de cel puţin o mie de kilograme pe metru pătrat.

Document vechi din 1577

Cel mai vechi document păstrat la Direcţia Judeţeană Gorj a Arhivelor este o procură din data de 29 iulie 1577 şi se intitulează: „Procură a domnitorului Mihnea Turcitul care întocmeşte boierului Lupu şi altora proprietatea Muşeteşti”.

acte arhiva2De asemenea, la sediul judeţean sunt deţinute arhivele Primăriei Târgu-Jiu şi ale Tribunalului Gorj (Judecătorie în anii 1830), din perioada 1831-1975, fără întrerupere. „Când vom avea spaţiu, vom lua arhiva până la 1989. Primul document de la Prefectură este din 1831 când, vreme de cinci ani, le-am avut pe toate. Apoi, a apărut un gol de circa o sută de ani, până în 1940. Dacă în 1835, într-un singur an, am strâns o sută de dosare de la Prefectură, în perioada aceea de un secol nu au ajuns la noi decât circa două sute de dosare”, a completat şeful Direcţiei Judeţene.

Studiile au indicat decese mai multe

În primăvara acestui an, angajaţii Direcţiei Judeţene a Arhivelor au luat la purecat registrele stării civile, ale botezurilor şi deceselor din perioada 1832-1853. Studiul a scos la iveală că la acea vreme, numărul deceselor era sensibil mai mare decât al naşterilor. Astfel, în intervalul menţionat mai sus media anuală a decedaţilor era de patruzeci de persoane, iar numărul anual de botezuri se încadra între 17 şi 30. Aceste studii au fost efectuate doar din documentele Târgu-Jiului. „În acea perioadă, numărul morţilor era cu o sută treizeci şi cinci mai mare decât cel al naşterilor. Astfel, dacă la începuturile lui 1832, la nivelul oraşului erau înregistraţi o mie două sute şaizeci şi nouă de locuitori, în octombrie 1835 numărul locuitorilor ajunsese doar la o mie două sute optzeci”, a declarat Bratu.

Controale lunare

O altă activitate, în afară de cea de birou, a salariaţilor Direcţiei Judeţene Gorj a Arhivelor este aceea de teren, o parte dintre angajaţi ieşind de câteva ori pe lună să facă verificări la instituţii şi societăţi comerciale. Conform directorului, scopul verificărilor este „modul în care îşi păstrează documentele cei verificaţi şi cum sunt actele folosite de instituţia creatoare”. În urma controalelor, se întocmesc procese verbale şi sunt atenţionaţi dacă sunt constatate probleme.

Se mândresc cu colecţia de periodice

O mândrie pentru cei de la Arhive Gorj este aceea că se pot mândri cu o colecţie ceva mai bogată decât a Muzeului Judeţean de Istorie, cu privire la arhivele periodicelor apărute în urmă cu mai bine de un secol. Astfel, cele mai vechi periodice care se află în arhiva Direcţiei Judeţene datează din anii 1894 când se puteau citi „Jiul”, „Amicul tinerimii”, „Amicul Poporului”, „Lumina satelor”.

De asemenea, şi ziarul nostru este păstrat la loc de cinste la sediul direcţiei, întreaga colecţie „Gorjeanul” din perioada 1926-1947 fiind prezentă acolo. Aceasta a fost urmată de „Gazeta Gorjului”, primele numere din arhiva de la Direcţia Judeţeană datând din 1968 şi până în anii 2000.

Izabella Molnar

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here