Sute de mii de euro de la UE pentru salvarea peștilor din Gilort!

Uniunea Europeană finanțează cu circa 1,5 milioane de euro un amplu proiect pentru salvarea peștilor din apele Gilortului, dar și pentru protejarea și refacerea malurilor râului, finanțarea derulându-se prin intermediul Agenției de Protecție a Mediului Gorj.
Munca la acest proiect a început în urmă cu aproape un deceniu, între timp scobarul dispărând complet din albia râului.
Aceiași soartă tristă o are și chișcarul, iar în pericol sunt și alte specii de pești.
Poluarea e unul dintre factorii care au dus la această situație, dar problema cea mai gravă o reprezintă pragurile betonate din preajma podurilor de la Albeni și Târgu Cărbunești.
Finanțarea europeană asigură banii pentru realizarea unor pasaje care străpung aceste praguri și permit peștilor să urce în amonte.
La Târgu Cărbunești primul pasaj de acest gen e deja gata și e bucuria pescarilor.
Pe vremuri oamenii prindeau din acest râu pești fără mari eforturi pentru că Gilortul era „invadat” primăvara de scobari.
Până și primarul din Bengești Ciocadia, Victor Geogia, își amintește cu nostalgie de vremurile în care râul era „negru” din cauza numărului mare de pești.
„Azi nu mai e nimic aici, dar când eram copil nu vă pot spune cât pește era. Eram odată cu un prieten pe malul apei și am văzut la un moment dat ceva ca un nor. S-a înegrit Gilortul de cât de mulți pești erau. Erau scobari și erau pești din ăia mari, cu greutate, nu niște fâțe mărunte.
Prietenul ăsta al meu a dat cu o piatră în apă și vă spun că a omorât 16 pe loc, erau numai bucăți una și una. Păi azi de unde scobari, că eu nu am mai văzut de ani de zile.
De când s-au făcut pragurile la hidroconstrucțiile de la Albeni și Cărbunești nu mai avem pește în apă. Bine, nici apă nu mai e ca pe vremuri, ca să nu mai vorbim de oameni cât de mult rău fac atunci când aruncă plastice sau resturi de haine în apă și poluează”, povestește primarul.
De pe mal pescarii privesc și ei în gol în albia râului și așteaptă vremurile în care apa va avea din nou pește în ea.
Vor mai trece însă ani pentru că, după cum spune managerul de proiect Nicolae Calma, din cadrul APM Gorj, efectele se vor vedea în circa un deceniu.
Munca echipei sale a început în urmă cu un deceniu, când au fost făcute primele observații pe seama dispariției scobarului din Gilort, dar și a altor specii.
Între timp, s-a ajuns la soluția actuală. „Noi venim cu niște lucrări inovative, care nu s-au mai făcut în România.
Avem pe lângă pasajele de migrație pentru pești și lucrări de bioinginerie care au rolul de a diversifica habitatele pentru pești și a oferi zone de refugiu și de hrănire pentru aceștia.
Acestea sunt lucrări inovative pentru România și acesta a fost și motivul pentru care finanțatorul, Uniunea Europeană, prin programul Life, a găsit utilă finanțarea unui astfel de proiect.
Valoarea totală e aproape 1,5 milioane euro și presupune și plantarea a 3 hectare de vegetație forestieră pe malurile apei cu rol de protejare a malurilor și loc de refugiu pentru pești.
Copacii, după ce cresc, rădăcinile lor formează cunoscutele răgălii, zone utilizate de pești ca zone de refugiu la ape mari.
Fără ele, la ape mari, peștii sunt luați de curent și duși în aval. Iar apoi repopularea se face mult mai greu.
Prin studii am observat că peștii nu mai au habitate de odihnă, de reproducere și mai ales de refugiu.
Prin acest proiect am căutat să diversificăm habitatele acestea, să le distribuim mai uniform de-a lungul râului și să le multiplicăm.
Unul din scopurile proiectului este acela de a da mai departe cunoștințele acumulate în prezentul proiect, de a chema alte entități doritoare să implementeze și a-i ajuta să își formeze o temă de proiect.
Salvăm peștii, salvăm râul, dar ajutăm și comunitățile locale pentru că repopulând cu specii dispărute în amonte și care au valoare economică, ajutăm comunitățile. Pescarii sunt cei mai fericiți”, spune Nicolae Calma.
Iar fericirea pescarilor e confirmată și de vicepreședintele Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Gorj, Claudiu Fiu, care găsește extrem de util un astfel de proiect.
El spune că lipsa unor astfel de pasaje reprezintă și motivul pentru care au fost stopate lucrările la barajele de pe Jiu.
Construcțiile hidrotehnice au pus în pericol specii de pești și nu numai, deși lucrările erau aproape finalizate și cam toată lumea se aștepta ca ele să fie și încheiate.
„Este un proiect care asigură migrația peștilor din aval către amonte în perioada de depunere. Avem specii protejate pe râul Gilort, mreana vânătă, porcușorul de râu, vidra, sunt specii care necesită ajutor, iar o asemenea treaptă asigură culoar de migrație și o conectivitate între speciile de pe Gilort.
Din punctul meu de vedere orice proiect hidrotehnic ar trebui să prevadă din start astfel de pasaje ca să evităm cheltuiala de după finalizarea proiectului.
Avem această situație pe Jiu, în zona Defileului, care e zonă protejată.
Lipsa unor astfel de trape a dus la sistarea lucrărilor care aveau un grad de execuție de 93 și chiar 95%. Lipsa lor împiedică migrația peștilor și pun speciile în pericol”, a menționat Claudiu Fiu.
Gelu Ionescu