Un studiu lansat de Ministerul Educației și Cercetării (MEC) a arătat că, așa cum era de așteptat, 55% dintre părinți doresc ca elevii să revină la cursuri față în față. Doar puțin peste 30% ar opta pentru scenariul hibrid, iar procentul celor ce preferă ca școala să se desfășoare online este de doar 14%.
Ministerul Educației și Cercetării, prin Unitatea de Cercetare în Educație din Cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație și MKOR Consulting – agenție de cercetare de piață – au lansat studiul „Back to School Post-Covid”. Studiul s-a derulat în rândul părinților copiilor din învățământul preuniversitar, pentru a afla care sunt așteptările și temerile lor referitoare la modul de desfășurare a noului an școlar. Conform studiului menționat, pentru revenirea la cursuri în această toamnă, majoritatea părinților români preferă scenariul cursurilor față în față, pe care îl consideră cel mai potrivit. Mai exact, 55% dintre părinții care au răspuns studiului preferă revenirea fizică a elevilor în clase din 14 septembrie. Cursurile față în față sunt preferate, mai ales, în cazul preșcolarilor și elevilor de liceu. ,,Chiar dacă se arată precauți în privința acestei opțiuni, părinții consideră că desfășurarea cursurilor față în față este relativ adecvată pentru copiii lor (4,6 puncte din 7) și, o consideră cea mai adecvată, în comparație cu varianta mixtă sau cea la distanță. În general, părinții sunt deschiși tuturor modalităților propuse pentru derularea cursurilor față în față, însă cea mai agreată modalitate este aceea ca, în măsura în care este posibil, orele să fie ținute în aer liber, sub forma laboratoarelor, iar accentul să fie pus pe partea practică a educației (6.3 puncte din 7 posibile). În ceea ce privește limitarea răspândirii virusului, părinții consideră că stabilirea și comunicarea clară a regulilor de igienizare pentru elevi, profesori și a unității școlare reprezintă principalul set de măsuri ce ar trebui luat de autorități. Aspectele ce țin de filtrarea epidemiologică și limitări ale copiilor, precum purtarea măștii în interior, tind să fie mai puțin agreate, în special de către părinții copiilor mici (rezistența părinților la măsura de purtare obligatorie a măștii de către copii este invers proporțională cu vârsta acestora). Principala îngrijorare a părinților se leagă de neatenția copiilor față de regulile de distanțare fizică și igienă (mai mult de 6 din 10 părinți), dar și de faptul că unii părinți și-ar putea trimite copiii la școală, chiar dacă prezintă simptome”, arată studiul.
Scenariul hibrid, pe locul II în preferințele părinților
Pe locul al doilea în opțiunile părinților se află varianta mixtă, în care copiii alternează învățarea la distanță cu școala tradițională. Această variantă este preferată de aproape o treime (31%) dintre părinți, în special, pentru elevii din ciclurile gimnazial și liceal, precum și pentru cei care locuiesc în orașele mari și foarte mari ale țării. ,,Părinții consideră cursurile mixte mai puțin potrivite pentru copiii lor, comparativ cu cele față în față (3,6 puncte din 7). În cazul în care elevii ar trebui să își împartă timpul acordat cursurilor, parțial de acasă și parțial față în față, mai mult de 9 din 10 părinți sunt de părere că anumite materii ar trebui predate prioritar în timpul orelor față în-față. Printre ele se numără, în primul rând, matematica, limba și literatura română și limbile străine. În plus, părinții elevilor de clase primare doresc ore de dezvoltare personală pentru copiii lor, iar pentru cei de gimnaziu și liceu, ore de Informatică/TIC. În ceea ce privește încrederea în capabilitățile unităților de învățământ de asigurare a măsurilor necesare siguranței în acest scenariu, îngrijorarea părinților față de sănătatea copiilor lor crește pe măsură ce nivelul de încredere în capacitățile unităților de învățământ scade”, menționează studiul.
Măsuri pentru îmbunătățirea învățământului la distanță
Potrivit studiului MEC, doar 14% dintre părinți aderă la cea de-a treia variantă de desfășurare a cursurilor în noul an școlar, respectiv continuarea cursurilor exclusiv online, așa cum s-a întâmplat în timpul stării de urgență. Conform opiniei părinților, această variantă este și cel mai puțin adecvată pentru copiii lor (2.7 puncte din 7). Părinții elevilor de gimnaziu și din clasele mai mici tind totuși să accepte mai ușor această formă de desfășurare a cursurilor, comparativ cu cei din clasele de liceu.
,,În cazul în care s-ar opta pentru această variantă, părinții elevilor propun o serie de măsuri care ar îmbunătăți învățarea la distanță, ce țin mai ales de interacțiunea cu cadrele didactice: sprijinul constant al profesorilor (47%), interacțiunea zilnică (45%) și feedbackul constant al acestora (39%) reprezintă modalitățile principale prin care copiii pot beneficia de o învățare de calitate, de acasă. Înregistrarea video a cursurilor pentru acces facil la conținut (39%), asigurarea echipamentelor pentru școala online (35%) și a materialor de lucru printabile sau tipărite (34%) reprezintă modalități suplimentare prin care copiii pot fi susținuți atunci când învață de acasă”, mai arată studiul. Principalele temeri ale părinților, în acest scenariu, sunt legate de lipsa socializării (65%) și dificultatea asimilării informațiilor predate în timpul cursurilor alternative (62%) de către copii. În acest scenariu, o parte dintre limitări constau în bariere de ordin tehnologic. Astfel, chiar dacă majoritatea copiilor au acces la rețele online, mai mult de 2 din 10 copii nu au conexiune viabilă la internet pentru a putea participa la orele desfășurate la distanță, 5 din 10 nu știu să folosească echipamentele pentru a participa la lecțiile online sau nu au acces la dispozitive pe care le pot utiliza individual, iar 7 din 10 nu au acces la o imprimantă. Totodată, mai mult de jumătate dintre părinți spun că au posibilități limitate sau deloc de a-și sprijini copiii în timpul cursurilor de acasă. În cazul în care s-ar merge pe scenariul la distanță, un sfert dintre părinți au spus că vor apela la rude care să stea cu copilul și doar 2% vor apela la serviciile unei bone. În același timp, unul din 10 părinți va renunța la locul de muncă pentru a sta acasă cu copilul, jumătate dintre ei având copii în ciclul primar de școală. Studiul a fost realizat în perioada 26 iulie – 3 august 2020, de către MKOR Consulting în parteneriat cu Unitatea de Cercetare în Educație din cadrul Centrului Național de Politici și Evaluare în Educație, pe un eșantion de 1.067 de respondenți, reprezentativ pentru populația părinților care au cel puțin un copil înregistrat în sistemul educațional din România în anul școlar 2020-2021, după ciclul de învățământ al copilului, mediul de rezidență (rural – urban) și distribuție geografică (regiuni de dezvoltare).
Roxana Lupu
