Doctor în matematici la Sorbona în 1878 (primul străin care obţine acest titlu ştiinţific în Franţa), cu o teză citată şi astăzi în lucrările de specialitate ca un punct de reper în tratarea mecanicii cereşti, Spiru Haret avea să devină cel mai mare reformator al şcolii româneşti.
Numit profesor universitar la numai 27 de ani şi membru corespondent al Academie, la 29, el iniţiază, ca ministru al instrucţiunii publice, în 1897, un proiect de reformă a învăţământului care a înnoit total sistemul nostru educativ.
Omul şcoalei, cum a fost numit în epocă, s-a identificat de fapt cu învăţământul românesc, căruia i-a consacrat practic o excepţională putere de muncă şi un rar devotament. În 1898, ministru fiind vizitează fostul judeţ Putna însoţit de Ionel Bratianu şi N. N. Săveanu, prefectul judeţului, cu această ocazie ajungând la Soveja şi Cascada Putnei, apoi la Negrileşti, Bârseşti şi Nereju,- unde participă la inaugurarea localurilor noi de şcoală ridicate aici. La îndemnul lui, Casa Şcoalelor – din Bucureşti acordă importante sume de bani pentru construirea unor şcoli noi în mai multe localităţi vrâncene. Prin grija prefectului N. N. Săveanu, prieten cu Spiru Haret, în 1902 se construiesc în fostul judeţ Putna 23 de localuri noi, iar în 1903 alte 27 de şcoli, cele mai multe cu sprijin financiar de la judeţ şi împrumuturi de la Casa Şcoalelor. La împlinirea a 150 de ani de la naşterea sa, reformele lui Spiru Haret revin în actualitate cu o foarte mare putere de seducţie.
100 de ani de la naşterea istoricului focşănean CONSTANTIN C. GIURESCU (1901 – 1977)
Academicianul Constantin C. Giurescu face parte din galeria marilor istorici şi memorialişti de la mijlocul veacului trecut, în cei peste 50 de ani de activitate ştiinţifică, pusă în slujba cercetării, cunoaşterii şi prezentării istoriei românilor în ţară şi peste hotare, a publicat mai mult de 350 de lucrări privind istoria veche, medie, modernă şi contemporană, precum şi probleme de toponimie, geografie istorică şi lingvistică, drept, artă, literatură. Este raportor la congrese şi reuniuni internaţionale de specialitate, conferenţiind la universităţi celebre din Europa şi SUA. În anii 1939 – 1940 a îndeplinit diferite funcţii ministeriale în guvernele de atunci. După instaurarea regimului totalitar, cunoaşte teroarea din temniţele comuniste. Este reabilitat în anul 1964. Cursurile sale universitare şi lucrările publicate se caracterizează printr-o mare informaţie ştiinţifică, în parte inedită. De numele lui se leagă înfiinţarea Revistei istorice române în 1930 şi a Institutului de Istorie Naţională în 1940. Asociaţia Personalului Didactic îl va sărbători în luna octombrie, când se împlinesc 100 de ani de la naşterea sa în cadrul Zilelor Simion Mehedinţi, istoricul fiind ginerele marelui savant.
SIMION MEHEDINŢI – SPIRITUL TUTELAR AL VRANCEI
Savant de talie mondială, geograf, etnograf, pedagog, filosof al culturii, om politic, prozator Simion Mehedinţi este cel mai mic din cei 4 copii rămaşi în viaţă din 11 ai unei familii de ţărani gospodari din Soveja. După ce trece prin diferite şcoli secundare şi facultăţi, obţine o bursă pentru studierea geografiei în străinătate cu ajutorul foştilor lui profesori Al. I. Odobescu şi Titu Maiorescu.În 1900 se înfiinţează prima Catedră de geografie la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, care îi este încredinţată lui. Între 1907 şi 1924 deţine conducerea revistei Convorbiri Literare. După ce publică numeroase studii şi articole pe teme din diferite domenii, în 1930 îi apare Terra. Introducere în geografie ca ştiinţă. Cel ce la 17 iunie 1889 se afla în grupul de studenţi care au plecat ultimii de la înmormântarea lui Eminescu, se stinge din viaţă în 1962, fiind înmormântat în Cimitirul Bellu din Bucureşti. În 1991, profesorul Costică Neagu înfiinţează Asociaţia Personalului Didactic „Simion Mehedinţi”, care îşi propune să-i reediteze opera, precum şi publicarea unor cărţi ale cadrelor didactice şi desfăşurarea unor activităţi de formare pedagogică. Aşa iau fiinţă Zilele Simion Mehedinţi, manifestare de interes naţional prin caracterul ştiinţific al activităţilor desfăşurate. În cadrul acestor acţiuni, la 23.10.1993 rămăşiţele pământeşti ale savantului sunt aduse de la Bucureşti şi reînhumate la Soveja, aşa cum i-a fost dorinţa testamentară. Cele zece ediţii ale Zilelor Simion Mehedinţi cu tot atâtea sesiuni de comunicări ştiinţifice, au fost urmate de Buletine ale Asociaţiei, în care s-au publicat materialele susţinute. Editura TERRA, aparţinând Asociaţiei Personalului Didactic, a publicat până acum peste 30 de titluri, lucrări de interes actual ale marelui cărturar şi ale cadrelor didactice din judeţ. Prin anvergura operei sale, Simion Mehedinţi este de mult spiritul tutelar al Vrancei.
Profesor Voicu Teodor
