Informaţiile date publicităţii de directorul general al SNLO, Daniel Burlan, cu privire la rezultatul expertizei furtului de cărbune din două cariere miniere, nu sunt adevărate. Asta susţine chiar unul dintre inginerii topografi împotriva căruia anchetatorii au început urmărirea penală.
El este, de altfel, cel care a şi recunoscut anchetatorilor că a falsificat hărţile cadastrale, la îndemnul conducerii exploatării miniere. Pe de altă parte, SNLO susţine că expertiza conţine concluzia că în fiecare an ar fi fost raportate fictiv câteva tone de cărbune, dar că nu se ajunge la 2,5 milioane de cărbune, aşa cum au susţinut comisarii Gărzii Financiare . În acelaşi timp, SNLO n-a dorit să arate concluziile expertizei presei, pe motiv că “sunt secrete atâta timp cât ancheta nu s-a finalizat”. Incertitudinea asupra informării corecte planează şi după ce chiar SNLO care susţine că ar avea parte de o expertiză favorabilă, a formulat obiecţiuni la aceeaşi expertiză.
Deşi susţine că expertiza nu poate fi arătat reprezentanţilor mass-media, conducerea Societăţii Naţionale a Lignitului Oltenia n-a avut nicio reţinere în a da publicităţii “rezultatele expertizei”. În mod evident, au comunicat doar interpretarea lor asupra analizei făcute de expert, fără să lase presa s-o consulte. “Expertiza nu poate fi văzută până la finalizarea anchetei”, a precizat Aurică Popescu, purtătorul de cuvânt al SNLO.
Cu toate acestea cu câteva zile în urmă, directorul general al societăţii, Daniel Burlan, a comunicat presei că datele din expertiză infirmă varianta comisarilor Gărzii Financiare Gorj, care descoperiseră o lipsă în documente de 2,5 milioane tone de cărbune la carierele Rosiuţa şi Lupoaia din cadrul Exploatării Miniere de Carieră Motru din subordinea SNLO. “Într-adevăr raportul de expertiză prevede unele diferenţe în perioada 2007-2009. În fiecare an, undeva la 2-3 tone de cărbune. Nu sunt concluziile expertizei, ci câteva cifre pe care vi le dau din anexele raportului”, susţine purtătorul de cuvânt al SNLO, Aurică Popescu.
Adevărul este altul…
Una dintre părţile aflate în acest dosar împotriva căreia DNA a început urmărirea penală, respectiv unul dintre cei şase ingineri topografi, susţine că raportul de expertiză conţine o cu totul altă concluzie decât cea aruncată în presă de SNLO. “Cifrele sunt cu totul altele decât 2-3 tone de cărbune pe an, cum spune SNLO. Ori e vorba de interpretare greşită, ori cu rea voinţă s-a comunicat o altă conluzie decât cea a raportului”, a declarat topograful, care a dorit să nu-şi divulge identitatea, însă pe care SNLO îl cunoaşte, fiind unul dintre inginerii care a recunoscut anchetatorilor că a falsificat hărţile cadastrale pentru că a fost ameninţat de conducerea Exploatării cu pierderea locului de muncă în cazul în care n-o va face.
Pentru a înţelege exact cum stau lucrurile, trebuie precizat faptul că expertiza tehnică a fost dispusă de DNA, dar achitată de SNLO. Ca o chestiune de nuanţă, onorariul expertului a fost de 50.000 de lei, respectiv 500 de milioane de lei vechi. La finalizarea raportului, expertul a înaintat actele DNA şi, probabil, SNLO, cea care plătise expertiza. Tot ca nuanţă, învinuiţii din acest dosar veniseră cu propunerea efectuării expertizei de către directorul general al Complexului Energetic Rovinari, Tiberiu Trotea, variantă respinsă de DNA.
După ce raportul a fost trimis, procurorii anticorupţie, care se ocupă de acest dosar, au chemat toate cele zece persoane împotriva cărora s-a început urmărirea penală pentru a li se aduce la cunoştinţă concluziile expertizei. Deci, în acest moment, cei care cunosc conţinutul raportului de expertiză sunt cele zece persoane, respectiv Vasile Creţan, fost director la EMC Motru, Ion Dobriţoiu, director adjunct, Ion Ghica, fost director, Constantin Avram, şef carieră Lupoaia, şi şase ingineri topografi, reprezentanţii SNLO şi cei ai DNA. Cei care au raportul sunt cei de la DNA şi SNLO.
Mulţumiţi, dar cu obiecţii !
Concluziile cele mai importante din raport sunt că “au existat în perioada de referinţă (n.n. 2007-2009) mai multe cazuri în care volumul de cărbune raportat ca existent în depozitele Carierelor Lupoaia şi Roşiuţa a depăşit atât capacitatea tehnică proiectată, cât şi capacitatea maximă de depozitare”. Fără însă să precizeze cât.
De asemenea, o altă concluzie a expertului tehnic este aceea că “pentru a se vedea influenţa pe care a avut-o asupra salariilor şi a cheltuielilor de exploatare, este nevoie de o expertiză contabilă”. Cea care, în final, va stabili şi prejudiciul.
În acelaşi timp, SNLO se arată mulţimită de rezultatul expertizei, dar a făcut obiecţiuni, arătându-şi nemulţumirea faţă de concluziile la care a ajuns expertul tehnic, un specialist din Hunedoara.
Un lucru însă este cert, concluziile puse pe hârtie de către expert nu sunt suficient de lămuritoare, de aceea a şi lăsat loc de interpretare. În mod voit, specialistul s-a ferit să tragă o concluzie clară, precizând doar că există diferenţe între raportare şi situaţia de la faţa locului.
Pentru a edifica această problemă, DNA a cerut precizări exacte pe puncte, iar SNLO s-a arătat şi ea nemulţumită de expertiză. Restul… e cancan.
Gabriela Mladin
De unde a început totul ?
Reamintim, în luna iulie a anului 2009, imediat după ce angajaţii companiei lignitului s-au întors la lucru după o perioadă de şomaj tehnic, poliţiştii din Gorj, veniţi la Exploatarea Minieră Motru pentru a ancheta un furt de explozibil, au auzit că din depozite lipseşte o cantitate mare de cărbune. Aşa s-a aflat despre această lipsă, iar Poliţia şi-a început ancheta din oficiu.
În urma unui control efectuat de comisarii Gărzii Finanaciare Gorj s-a ajuns la concluzia că din depozite lipseşte cantitatea de 2,5 milioane tone de cărbune, ceea ce ar însemna aproximativ 145 de milioane de lei noi. Angajaţilor Gărzii li s-a pus în vedere de oamenii Partidului Democrat-Liberal că vor fi concediaţi pentru că şi-au permis să facă o astfel de constatare.
