De câțiva ani de zile, cam de pe la început anului 2015, doctorul Cornel Munteanu, din Târgu Cărbunești, și cu mine am bătut la multe uși, și cu documente scrise, dar și susținute prin viu grai, începând cu ușile de la primăria Târgu-Jiu, la dl. viceprimar Tudor Adrian, continuând cu ușile de la Consiliul Județean Gorj, la dl.vicepreședinte Nichifor Gheorghe, dar și la ușile de la Prefectură. Nu mai ținem minte pe la cine am mai fost, deoarece am tot fost pasați, ba la unul, ba la altul. De la Primărie la Consiliul Județean, apoi la Prefectură.
Iată despre ce este vorba: fiecare avem în viață niște modele după care ne-am mai călăuzit, care ne-au inspirat în muncă și ne-au dat acel plus de bucurie a lucrului bine făcut. Doctorul Cornel Munteanu are ca model în lumea medicală a Gorjului o legendă a primei jumătăți a secolului trecut, care a fost doctorul Nicolae Hasnaș.
Doctorul Nicolae Hasnaș s-a născut în comuna Salcia din județul Botoșani. După terminarea Facultății de medicină și specializările necesare profesiei, a venit ca medic chirurg la Spitalul din Târgu-Jiu, în anul 1907.
Deși nu era gorjean, a fost impresionantă implicarea extraordinară a acestui om firav ca statură, într-o sumedenie de domenii, cum ar fi: domeniul social-administrativ, cultural-artistic, învățământ, presă, politică și, cu prisosință, în cel medical.
În toate aceste domenii de activitate a adus ceva nou, transformând în bine tot ce întreprindea, simțindu-se imediat mâna, inteligența și experiența lui. În afară de activitatea medicală, care-i era munca de bază, în mod deosebit s-a preocupat de școlarizarea copiilor gorjeni, de pregătirea dascălilor, de construirea de școli noi și de îmbunătățirea îngrijirilor medicale.
Era chirurg, dar știa și făcea de toate de-ale medicinei. Venea lumea la el din tot Gorjul, dar și din județele vecine. În chirurgie opera tot ce operau marii chirurgi ai vremii din centre universitare, cu rezultate la fel de reușite. Opera și cataractă, făcea trepanații craniene, opera tumori genitate și chisturi ovariene, efectua cezariene, rezolva probleme de ortopedie, și toate cu succes.
A optat pentru politica dusă de Partidul Liberal și a participat la toate luptele politice din județ, ajungând o vreme chiar prefect, dar și deputat și senator de Gorj. La data venirii lui în Gorj spitalul avea numai 40 de paturi, un medic și 13 angajați, inclusiv portarul.
În anul 1928 transformă spitalul mixt în spital cu 2 secții, iar în anul 1935 construiește un pavilion nou cu banii proprii, iar un an mai târziu, în anul 1936, se dau în folosință alte 4 pavilioane spitalicești prin străduința și banii lui, iar în anul 1937 cedează locuința sa din spital, la care avea dreptul legal, pentru amenajarea maternității cu 40 de paturi.
Între anii 1941 – 1943 este directorul publicației ”Gazeta Jiului” și contribuie la înființarea Lirei Gorjului, societate cultural-artistică, fiind ales președintele Ligii culturale din Gorj. Publică nenumărate articole de specialitate medicală în reviste medicale din țară și străinătate. A contribuit la reînființarea Școlii Normale, la Târgu-Jiu.
La inaugurarea Școlii Normale a participat și Mircea Angelescu, ministrul Școlilor din acea vreme, care a spus: ,,merite mai mari decât mine sau ministerul le are doctorul Nicolae Hasnaș”.
De asemenea, sub patronajul său s-a construit Liceul Comercial(cel vizavi de Coloana Infinită) și tot la inițiativa sa Gimnaziul ,,Tudor Vladimirescu” se transformă în liceu și se mărește spațiul cu noi săli de clasă, sprijinind și mărirea Liceului de Fete și înființarea Școlii de Meserii din cartierul Vădeni.
Punând ca preocupare majoră sănătatea și igiena locuitorilor, construiește din banii săi o baie publică în Târgu-Jiu.
A avut inițiativa înființării Bibliotecii orașului cu 1.500 de volume, iar din bani proprii acordă 15 burse pentru elevii merituoși și săraci. Fratele meu Gheorghe Stăiculescu, elev la Liceul Comercial, a beneficiat de o astfel de bursă.
Doctorul Nicolae Hasnaș, fiind un vizionar spre fapte trainice, a contribuit la amenajarea și utilarea unui cămin al studenților gorjeni în București, fiind și un fervent susținător al înființării Universității din Craiova pentru care a donat o sumă consistentă de bani.
Se pensionează în anul 1944, dar își continuă activitatea ca medic de policlinică și apoi ca medic la Fabrica de țigarete, din Târgu-Jiu, retrăgându-se definitiv din activitate în anul 1959, la vârsta de 84 de ani. A trecut în lumea celor plăcuți de Dumnezeu în anul 1966, la vârsta de 91 de ani, urna sa funerară aflându-se în cimitirul din Târgu-Jiu.
Toate aceste date biografice și profesionale le-am aflat din destăinuirile și aprecierile doctorului Cornel Munteanu, doctor care, ca și doctorul Nicolae Hasnaș, a muncit la un singur spital, Spitalul din Târgu-Cărbunești, introducând metode noi de investigare, diagnostic și tratament, a reactivat Secția de Urgență, fiind considerat, de miile de pacienți tratați, ca un doctor Hasnaș al locului.
Gândindu-ne la deosebitul doctor Nicolae Hasnaș, greu ne putem imagina că astăzi cineva ar mai putea să ajungă la performanțele sale și, de aceea, considerăm că numele său ar trebui să rămână în memoria urmașilor.
În acest sens, doctorul Cornel Munteanu și cu mine propunem, din nou, a 8-a oară, Direcției Sanitare Gorj, Primăriei Târgu-Jiu, Consiliului Județean Gorj, de care aparține Spitalul 700 din Târgu-Jiu, și Prefecturii la ale căror uși am bătut de nenumărate ori, ca unul dintre spitale din Târgu-Jiu să se numească ”Doctor Nicolae Hasnaș”. În acest sens vă informăm că d-l Valentin Popa, președintele Consilului de Administrație al Spitalului județean din Târgu-Jiu a înaintat la Direcția Sanitară aprobarea ca spitalul amintit să se numească ,,Doctor Nicolae Hasnaș”. Vă informăm că de fiecare dată, an de an, când se organizau ”Zilele spitalului” din Târgu-Cărbunești și participau dl. Cosmin Popescu, președintele Consiliului Județean, și alte oficialități, îi promiteau dr. Cornel Munteanu că se ține cont de propunerea sa și că în curând, după ce se accesează niște fonduri europene pentru spital, i se va da denumirea spitalului de ,,Doctor Nicolae Hasnaș”. A dat doctorul la telefoane și s-a ales numai cu promisiuni, iar apoi nu i-au mai răspuns la telefon. Ba într-un an, când a paricipat la zilele amintite și Î.P.S. Irineu. Mitropolitul Olteniei a felicitat pe doctorul Cornel Munteanu pentru această inițiativă, blagoslovindu-i propunere și susținând-o și dânsul în fața mai marilor județului.
Ne surprinde tăcerea (,,tăcerea este camera uitării” ) a d-lui Gheorghe Nichifor, vicepreședinte al Consiliului Jutețean Gorj, care a scris o carte deosebită despre viața și activitatea doctorului Nicolae Hasnaș. Carte care ar trebui reeditată și distribuită cadrelor medicale și nu numai. Considerăm îndreptățită această propunere scrisă și verbală, repetată de nenumărate ori, care-i susținută și de alți doctori, deoarece suntem convinși că trecerea timpului nu trebuie să ducă la uitarea faptelor deosebite ale acestui Om și Medic, a cărui viață a fost pusă în folosul comunității căreia i-a aparținut și pe care a slujit-o cu devotament. Deci, Nepăsare sau Nesimțire!?
Prof. Ștefan I. Stăiculescu
Om si medic. Ce exemplu! De n-ar fi fost deschizator de drumuri in medicina gorjeana, om si medic este un model fara seaman. Si doar pentru atita lucru, mare lucru, ar zice, poate, unii, avem nevoie de exemple pozitive si negative care sa ne salveze. Si cum pozitivele se pot numara usor, ca-ti vine sa intrebi: mai este un om? subscriem initiativei ca spitalul sa se numeasca ..Doctor Nicolae Hasnas.