Trăim într-o societate dominată de disensiuni, antagonisme şi dezbinare, care, de cele mai multe ori, ne descumpănesc pe noi, tinerii. De altfel, conflictul a devenit un vector, o coordonată a vieții noastre cotidiene, acesta putând fi: militar, politic, religios, economic, domestic și mai nou, ecologic. Iată, conflictele determinate de problemele de mediu, nu constituie o nouă categorie distinctă de conflicte, ci, o modalitate de a trata problemele de viaţă. Analizat în diferite lucrări actuale, conflictul de mediu este o atenţionare privind poluarea sau riscul tehnogen la care sunt expuși cei care locuiesc în proximitatea unei activități generatoare de poluare. Conflictul tipic este cel dintre agentul economic, cel care urmărește maximizarea profitului și cei care locuiesc în vecinătate și sunt nevoiți să suporte poluarea rezultată din acea activitate. Diferite conflicte cauzate de insecuritatea mediului au ajuns relativ recent în atenţia comunităţii internaţionale, chiar dacă s-au manifestat de multă vreme. De aceea, Organizaţia Naţiunilor Unite a început să se preocupe de implicaţiile schimbărilor climatice asupra securităţii regionale, iar un document elaborat de Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene şi Comisia Europeană, din martie 2008, prezintă în detaliu relaţia dintre schimbările climatice şi actuala paradigmă a securităţii europene, deoarece documentul respectiv atrage atenţia asupra unor tipuri de conflicte ce ar putea apărea în diferite regiuni ale lumii, ca urmare a schimbărilor climatice, anume: conflictul asupra resurselor, pagubele de natură economică şi riscul asupra oraşelor de coastă şi a infrastructurii critice, pierderea teritoriilor şi conflictele frontaliere, migraţia generată de factorii de mediu, situaţii de radicalizare a comunităţilor, tensiuni legate de furnizarea energiei şi presiuni asupra guvernanţei internaţionale. Ca urmare, existenţa unei categorii distincte a conflictelor de mediu reprezintă un aspect controversat, însă, e unanim acceptat faptul că problemele ecologice au o contribuţie importantă la declanşarea sau evoluţia diferitelor conflicte regionale. Desigur, efectele schimbărilor climatice: ridicarea nivelului mărilor şi oceanelor, deşertificarea, topirea gheţarilor, reducerea surselor de apă potabilă, putem spune că amplifică ameninţările la adresa securităţii şi intensifică, într-un fel, confruntările asupra resurselor naturale.
Cetățenii din Gorj, care sunt afectați de poluare, pot adresa petiții, plângeri către organele abilitate să rezolve aceste probleme: Agenția de Protecție a Mediului Gorj, DSP Gorj, Garda de Mediu Gorj, Ministerul Mediului, administrația locală, chiar și organele judecătorești, putând primi despăgubiri morale din partea agentului economic. Astfel de conflicte de mediu sunt specifice bazinului carbonifer Motru-Rovinari, unde oamenii au devenit “prizonierii” poluării, fiind nevoiți să suporte zgomotul şi praful produs de benzile care transportă cărbune. O parte dintre acești cetățeni nu au foste mulțumiți de acțiunile și de măsurile luate de autoritățile locale și s-au adresat unor ONG-uri care au făcut ca vocea oamenilor să fie auzită, acțiunile lor fiind reflectate de mass-media.
În ecuația de dezvoltare economică, în legătură cu protecția mediului, localnicii din zonele afectate de poluare au o poziție de multe ori oscilantă. Deși oamenii conștientizează faptul că trăiesc într-un mediu nesănătos, esențiale rămân siguranța locului de muncă și obținerea de beneficii financiare. În acest sens, ce ar trebui făcut? Nu trebuie să fim radicali și să milităm pentru închiderea minelor, atâta timp cât mai există rezerve de cărbune, ci, trebuie să investim mai mult în protecția și reconstrucția ecologică. Ceea ce s-a făcut până în prezent este foarte puțin, problemele majore de mediu, după cum se constată, rămânând nerezolvate. Ar trebui întocmite o serie de proiecte solide, pentru ameliorarea mediului și pentru reconversia industrială, însă, acestea sunt neconcludente, viteza de reacție a autorităților locale este mică, peste tot dominând nepăsarea, inerția și neputința. Managementul conflictelor de mediu depinde de atitudinea părților implicate și de orientările lor asupra problemelor de mediu. Rezolvarea conflictelor de mediu implică şi găsirea soluțiilor care să fie acceptate de către toate părțile aflate în litigiu. Cooperarea în rezolvarea unor probleme de mediu aduce beneficii părților aflate în conflict. Pe de altă parte, mediatorii pot fi utilizați în toate tipurile de conflicte, înainte de a se ajunge la tribunale, scurtându-se astfel, perioada de timp până la rezolvarea conflictului. În general, conflictele de mediu nu au un caracter legal, exceptând situația când este încălcată autorizația de mediu și sunt nesocotite prevederile înscrise în documentele oficiale. Construirea unui obiectiv poluant în apropierea unor arii dens populate generează conflicte de mediu și se constituie în grupuri de presiune la adresa autorităților. O soluție acceptabilă în conflictul de mediu trebuie să fie durabilă! Ea nu trebuie luată ad-hoc, ci, trebuie să implice discuții instituționalizate între părți, mai ales că marele sculptor, Constantin Brâncuși spunea că: “Niciodată nu vom fi recunoscători naturii care ne-a dat totul”!
Eleva, Maria-Georgiana Butaru, cls. a XI-a A, CNTA Tg. Cărbunești, Îndrumător, prof. Iuliana BORA
