Distrugerea agriculturii româneşti a făcut parte din programul antinaţional al Guvernului Petre Roman. Un om „dăştept”, nimic de zis, cu studii la Greonoble, şi care nu mişca niciun deget fără aprobarea lui Silviu Brucan şi cu asentimentul Tătucului său şi al originalei democraţii din România – Ion Ilici Iliescu.
La unguri, bulgari şi cehoslovacii – uniţi pe atunci – agricultura pe mari suprafeţe nu s-a distrus. Suratele fostelor CAP-uri, GAS-uri şi Agromec-uri de la noi s-au transformat în societăţi agricole pe acţiuni, în funcţie de proprietatea fiecăruia şi averea cu care contribuise la cooperativizarea agriculturii. În felul acesta, nu s-au furat bunurile respectivelor unităţi agricole spre a se îmbogăţi câţiva. Şi acum bulgarii, ungurii, cehii şi slovacii lucrează terenurile agricole tot pe mari suprafeţe şi nu importă produse agricole ca România.
Fosta fermă de castani Boroşteni distrusă şi tristeţea creatorului ei, ing. Geo Vâlcu!
Pe vremurile în care fiecare avea de lucru, în satul Boroşteni din comuna Peştişani s-a creat o fermă specializată în creşterea castanilor. A nu se înţelege că sătenii se ocupau numai cu creşterea şi cultivarea castanului – un fruct deosebit -, care nu le-ar fi umplut cu munca tot timpul anului. Joi dimineaţa, amicul meu, inginerul agronom Geo Vâlcu m-a invitat la o plimbare. La Boroşteni. Mi-a mărturisit, cu durere în glas, că, după 1990, au trebuit să treacă vreo cinci-şase ani ca să mai poată vedea distrusă munca lui. Nu de-o viaţă, că mai trudise şi prin alte locuri. Cu aceeaşi frenezie şi dorinţă de a lăsa ceva în urma lui. Mi-a arătat pe unde avea ferma condusă, în realitate creată de el şi muncitorii struniţi de el, o mare plantaţie de pruni. Prin fărâmiţarea pământului, şi dispariţia forţei de muncă, mai sunt pruni. Din aceia neîngrijiţi, nesăpaţi în jurul tulpinii, netăiaţi cu foarfeca de vie ori cu fierăstrăul pentru pomi fructiferi şi, normal, fără rod. Pe alte cinci hectare avea grădină de legume, tot pe alte cinci hectare o plantaţie pentru puieţi din tot felul de pomi fructiferi. Boroştenii, prin ferma horticolă, producea pomi fructiferi tineri pentru toată ţara. N-a fost nevoie să-mi reamintească amicul Geo-Victor Vâlcu despre cele 400 de tone de prune, din soiuri selecţionate, pe care România le exporta numai de la Boroşteni. Ştiam treaba asta îngrozitor de reală de la nişte foşti tractorişti ce lucraseră până-n ’89 la ferma din Boroşteni. Am mai văzut şi ce-a mai rămas dintr-un lac, altădată plin de peşte, cu apă pentru irigaţii deşi şi pe acesta vandalii l-au vrut dispărut. În sensul că au rupt o parte din zăgazul dinspre sud. Al doilea lac nu mai există. Ferma de castani mai producea şi gutui. În cantităţi mari. Numai că, după ce şi-au recuperat oamenii din Boroşteni pământurile au intrat cu securile. Nu chiar peste tot. Au mai fost şi oameni cu scaun la cap, precum „Zică Mac”, alias Dumitru Sprâncenatu, care a păstrat hectarele sale cu gutui. Pe care îi cultivă, iar toamna vinde gutuile. Dacă nu cumva le face gem, ţuică şi gutuiată. Un alt sătean, din Gureni, Tănase Buliga, a tăiat toţi gutuii. Fără să priceapă ce valoare ar fi avut azi, când gutuile sunt extrem de căutate pe piaţă. Nu doar pentru gem şi dulceaţă de gutui. Plânsetul inginerului agronom Geo Vâlcu ne atenţionează că şi dealurile Peştişanilor vor fi năpădite de mărăcini, de salcâmi ca la Boroşteni, şi de alţi arbuşti sălbatici întrucât nu mai are cine le munci. Imensa livadă de pomi fructiferi de pe dealul din Câmpu’ Mare, la intrarea în Gorj, e o crimă şi mai mare. Tot la Boroşteni mai existau şi o fermă de taurine, dar şi o mică făbricuţă de gemuri din prune, gutui şi castane. Sediul Fermei, unul falnic înainte de ‘89, e o ruină. Cu lacăt la poartă, cu uşi furate, cu geamurile şi sobele de teracotă la fel. Iar alimentarea cu apă, prin cădere, a fost lăsată de izbelişte. O conductă era spartă şi curgea apa în voie.
Islazul Boroştenilor, islazul bunului plac!
Până anul trecut, islazul din Boroşteni era lăsat de izbelişte. La un moment dat, lucrătorii SC UTIL-BONUS SRL Peştişani au executat lucrările de întreţinere, au reparat fântâna pentru apa vacilor iar banii – şi nu puţini! – vreo 900 de milioane lei vechi i-a încasat o firmă privată apropiată a primarului Florin Pavel şi a viceprimarului din acea vreme, Nicolae Nicolcioiu! Treaba aceasta am aflat-o de la nea Ion Dănescu, socrul ex-viceprimarului, la o întâlnire a consilierilor locali din Peştişani şi a viceprimarului actual, Pantelimon Tivig, cu oamenii satului.
Consiliul Local Peştişani zice una, ex-viceprimarul şi „vicele” alta!
Lăsat de izbelişte, islazul satului Boroşteni se va umple de mărăciniş. Ca şi dealurile din jur. Totuşi, în ultimul timp, se părea că va intra pe un făgaş normal. Doi oameni de afaceri din zonă şi nu străini au făcut un Proiect pentru utilizarea lui eficientă. Ionel Purec şi Valentin Mucenic, zis şi Valu, au creat la început “Asociaţia crescătorilor de animale Peştişani – 2012”, înregistrată ca persoană juridică. Apoi, cu cap, au ticluit un Proiect cu de toate. Principalele activităţi – creşterea animalelor, producţia de lapte, brânză şi carne – din care nu lipseau avantajele pentru săteni. Care aveau acces cu vacile lor, aflate în număr din ce în ce mai mic, după cum spuneam prin dispariţia forţei de muncă şi îmbătrânirea populaţiei pe islazul ce nu-l fura nimeni. Rămânea tot al satului, deci nu dispărea de acolo. Numai că ar fi avut un stăpân – Asociaţia crescătorilor de animale Peştişani – 2012. Respectivii întreprinzători au înaintat o cerere în acest sens Consiliului Local Peştişani, cu expunerea de motive, raportul favorabil al compartimentului de specialitate, avizul comisiilor pe domenii de activitate. Zis şi făcut, aţi spune. Numai că, deşi se respectau atribuţiile Consiliului Local, prevăzute de art. 36, alin. 2, litera C şi alin. 5, litera A din Legea 215-2001, republicată, plus prevederile art. 124 din Legea 215-2001, ca şi rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate ale CL Peştişani nu-i totul în regulă. De ce? Deşi există Hotărârea nr. 21 din 27.09.2012 privind darea în folosinţă gratuită a islazului comunal Boroşteni către Asociaţia Crescătorilor de Animale Peştişani – 2012, în temeiul art. 45, alin. 1 din legea nr. 215 privind administraţia publică locală, adoptată în şedinţa ordinară din data de 27.09.2012, cu un număr de 10 voturi pentru din totalul de 12 consilieri în funcţie, întrucât la acea dată consilierul local Nicolae Nicolcioiu(PDL) îşi dăduse demisia, lucrurile bat pasul pe loc. Ar fi prea simplist să dăm vina pe viceprimarul actual, Pantelimon Tivig(PP-DD), care-i nevinovat. El nu mişcă-n front, în faţa celor de la PDL, care l-au instalat pe post. L-am întrebat pe Ionel Purec de ce nu se duce la îndeplinire hotărârea CL Peştişani şi mi-a declarat că are mulţi duşmani. Auzisem că Mariana Gureanu-Licoanea le-ar fi pus beţe-n roate. Şi ea ar fi dorit acelaşi lucru. Numai că n-a prezentat în faţa unui Consiliu Local un proiect propriu şi nici n-a înregistrat vreo cerere în acest sens. I-am spus lui Ionel Purec ce ştiu şi mi-a răspuns: “Nu-i ea de vină. Am duşmani mai mari. Nicolae Nicolcioiu(PDL) a contestat la Judeţ hotărârea, iar vicele Pantelimon Tivig(PP-DD) nu are ce face. Nu el conduce comuna, aşa cum s-ar cuveni. Ci alţii, din umbră!” Iar preşedintele de şedinţă, consilierul comunal Constantin Fuiorea(PRM), însărcinat, conform art.3 din Hotărârea CL Peştişani reprodusă alăturat, este “împuternicit cu semnarea contractului de atribuire”. Când o vrea şi Nicolae Nicolcioiu(PDL), probabil! Comentariile sunt inutile. La Peştişani nu se face nimic transparent şi legal, nici după plecarea primarului arestat ing. Florin Pavel.
Ion Predoşanu
