-Rep. Domnule director, având o pregătire în domeniul sociologiei şi desfăşurând o activitate publicistică, n-aş putea spune chiar de ziarist, aşa cum, de altfel, mă alintaţi cu distinsă politeţe, ca să cad mai uşor în capcana mândriei deşarte, vă pot spune că mă preocupă şi evoluția societății globale, prilej cu care am constatat că în ultimele două decenii, începând chiar de la atentatele de la «World Trade Center», din 11 septembrie 2001, coordonate de către «Al-Qaeda» împotriva Statelor Unite, pare că uneori se produce o mediatizare excesivă a problematicii fenomenului terorist!
-C.P. Domnule profesor, cred că am regăsit o astfel de abordare în spaţiul public, dar, în opinia mea, terorismul reprezintă cea mai mare amenințare de securitate cu care umanitatea s-a confruntat la începutul mileniului actual!
-Rep. Apreciaţi că este o reală amenințare de securitate pentru lumea actuală sau numai un pretext pentru realizarea anumitor interese ale marilor puteri, fiind invocată necesitatea luptei împotriva terorismului?
-C.P. Deși nu este un fenomen inedit, deoarece putem vorbi despre astfel de acte încă din vremea «sicarilor» implicați în războiul iudeo-roman, terorismul este și astăzi prezent în multe zone ale mapamondului. Îmbucurător mi se pare faptul că, cel puțin în ultimii ani, terorismul parcă dă semne de scădere a intensității formelor sale de manifestare! Chiar și în acest context, terorismul reprezintă totuși o amenințare majoră la adresa echilibrului ecuației securitare globale, deși, de mai bine de doi ani, întreaga lume se confruntă cu un alt inamic invizibil, pandemia COVID-19.
,,Terorismul însemnă, în primul rând, provocarea în mod premeditat a unor stări de frică, groază, teroare, prin ameninţare, intimidare și violență”!
-Rep. Totuşi, de la mişcarea «sicarilor», vestita sectă a zeloţilor, care foloseau pumnalul în comiterea de atentate, până la puterea de distrugere a teroriştilor de azi, cred că putem vorbi despre cu totul alte situaţii şi despre alte interese!
-C.P. Desigur, sunt alte interese, şi revenind la ultima parte a întrebării dumneavoastră anterioare, e unanim recunoscut faptul că amploarea dobândită de fenomenul terorist la începutul mileniului al treilea creştin, odată cu atentatele din 11 septembrie 2001 din SUA, a determinat reconceptualizarea de tip global, multinaţional şi multidimensional a strategiilor de securitate de către multe state ale lumii, iar constituirea coaliției internaționale de luptă împotriva terorismului este cel mai elocvent exemplu al unei astfel de noi abordări!
-Rep. Domnule dr. ing. Cătălin Peptan, pentru omul obişnuit şi mai puţin informat, chiar mai puţin cunoscător al terminologiei specifice studiilor de securitate, cum putem defini terorismul?
-C.P. Vedeţi dumneavoastră, demersul privind formularea unei definiții a terorismului, nu este deloc simplu, acest demers reprezentând aria de preocupare a specialiștilor, precum: criminologi, istorici, juriști, diplomați, psihologi ori sociologi, iar cititorul nostru trebuie să știe că terorismul însemnă, în primul rând, provocarea în mod premeditat a unor stări de frică, groază, teroare, prin ameninţare, intimidare și violență. Studiile de specialitate evidențiază, în definirea conceptului de terorism, prezența elementului violență, a scopurilor politice urmărite, a caracterul arbitrar al alegerii țintelor și, nu în ultimul rând, a sentimentelor de frică şi teroare generate! Sintetizând ideile exprimate anterior, aș spune că terorismul reprezintă o acțiune planificată și bine orchestrată ce folosește ca principal instrument violența extremă, pentru a produce efecte traumatizante în plan psihologic, vizând erodarea structurii sociale în spațiul în care se manifestă!
-Rep. Domnule director, care sunt caracteristicile spațiilor de manifestare a terorismului?
-C.P. Dacă privim cu atenţie, istoria ne arată că terorismul nu s-a limitat la un anume spațiu geografic de manifestare, deoarece întâlnim, de-a lungul timpului, acte de terorism caracterizate printr-o cruzime extremă și care au generat consecințe aproape incomensurabile pentru umanitate, pe toate continentele mapamondului.
-Rep. Totuşi, ce vă surprinde, cu deosebire, în această privinţă?
-C.P. Aș remarca faptul că fenomenul terorist a dobândit o traiectorie ascendentă după sfârșitul celei de-a doua conflagrații mondiale, motivat fiind chiar de ideologii și doctrine diverse, cu puternice accente normative!
-Rep. S-ar putea vorbi despre anumite condiţii sociale, politice sau economice, despre paradigme culturale sau despre credinţe religioase care favorizează terorismul?
-C.P. Terorismul se manifestă, cu precădere, în areale geografice caracterizate de existența unor regimuri autoritar-totalitare, de guvernări nedemocratice și neperformante, de serioase probleme de ordin economic, de discrepanțe majore între clasa săracilor și cea a bogaților, sau de problemele de ordin social, determinate de rata demografică ridicată. Zone importante din Orientul Mijlociu, Asia Centrală, Subcontinentul Indian, Africa de Nord sau Africa Subsahariană, constituie și astăzi terenul predilect de apariție și manifestare a unor grupări teroriste.
-Rep. Domnule director, cred că sunt multe probleme dureroase care marchează viaţa noastră de zi cu zi, dar aş dori să ne referim la unele ideologii care motivează obiectivele urmărite de către grupările teroriste… Puteți să detaliați?
-C.P. Ca să vă răspund la întrebare, amintesc faptul că un cunoscut expert israelian în problematica teroristă, Boaz Ganor, prezintă în studiile sale multitudinea obiectivelor urmărite de către autorii actelor teroriste, de la cele politice, naționaliste, separatiste, socio-economice sau religioase, până la cele ideologice, încadrând în această ultimă categorie propaganda comunistă, fascistă sau anarhistă! Ceea ce caracterizează, astăzi, fenomenul terorist manifestat în regiunile amintite este, de cele mai multe ori, amestecul toxic dintre politică și religie, cel care a potențat islamismul radical. Dar la fel de adevărat este și faptul că pe fondul anumitor conflicte de natură etno-culturală, dacă admitem faptul că religia este o dimensiune esențială a culturii, actele teroriste au cunoscut o exacerbare în ultimele decenii!
,,Profesionismul structurilor naționale abilitate în prevenirea și în combaterea actelor teroriste mă face să cred că România va fi ferită de astfel de amenințări în viitor”!
-Rep. Să ştiţi că mulţi politologi vorbesc despre o criză a ideologiilor, iar, în consecinţă, aceştia consideră că la originea terorismului actual se află exponenți ai religiei islamice, despre care se afirmă că s-a aflat de-a lungul secolelor într-o relație conflictuală cu creștinismul…
-C.P. Cred că e greșit să generalizăm, afirmând că religia islamică, în ansamblul său, se află la originea fenomenului terorist și este responsabilă de evoluția acestuia. Știți, la fel de bine ca mine, că această religie este fascinantă și că a constituit, dintotdeauna, aria preocupărilor celor mai mari gânditori și filosofi, dar că, pe fondul implicării în ultimele decenii a unor adepți ai acesteia în acte de terorism, a fost supusă unei deformări mediatice. Este adevărat însă că militantismul islamic radical, nou apărut la începutul acestui mileniu, cu un puternic potențial de mobilizare socială, explicabil într-o oarecare măsură prin propagarea unui mesaj religios accentuat, a contribuit la transformarea unor spații geografice populate de adepți ai islamismului în regiuni «fierbinți» şi cu un vizibil potențial de afectare a securității zonale și globale.
-Rep. Cum arată un tablou sumar al distribuirii terorismului în cadrul unui spaţiu geografic global?
-C.P. O analiză statistică a unor acte teroriste înregistrate la nivel planetar, după anul 2010, arată că aproximativ 82% dintre acestea se regăsesc în Asia și Africa de Nord, 12% în Africa Subsahariană (zone populate majoritar de adepți ai religiei islamice), în timp ce pe continentele Europa și America s-au înregistrat 5%, respectiv, mai puțin de 2%. Aceasta ar putea să conducă la ideea exprimată de dumneavoastră în cuprinsul întrebării, cu atât mai mult cu cât Osama bin Laden a pus bazele unei grupări teroriste asimilate entităților religioase transnaționale, care s-a opus prin mijloace violente efectelor globalizării și «exportului» democrațiilor occidentale în spațiul islamic.Totuși, nu trebuie să tragem concluzii pripite, pentru că alte studii arată că numărul conflictelor existente în lumea creștină este mai mare decât al celor din lumea islamică…
-Rep. Continuând cele amintite anterior, v-aş ruga să faceţi o radiografiere actuală, la nivel planetar, a situației securitare determinată de fenomenul terorist!
-C.P. Fenomenul terorist a prins rădăcini adânci în Orientul Mijlociu, fiind alimentat, pe de-o parte, de vechiul și la fel de actualul conflict arabo-israelian, iar prezența islamismului radical despre care am vorbit anterior face din acest areal geografic unul fertil pentru manifestarea grupărilor teroriste. Conflictele între diferite șeferii în Afghanistan, între musulmanii sunniți și șiiți din Irak, între creștini și musulmani în regiunea Caucazului de Nord, diferendele între musulmani și hinduși în regiuni din India și Pakistan, dintre hinduși și sikhi în regiunea Punjab, exacerbarea ideologiei fundamentalist-islamice în regiunea Xinjiang din China, și exemplele ar putea continua, au fost exploatate și de exponenții unor grupări teroriste care nu au ezitat să operaționalizeze atentate teroriste sângeroase pe continentul asiatic. Sunt bine cunoscute atentatele puse la cale de grupările teroriste: «Al-Qaeda», «ISIS» sau «Tigrii Tamili» care au oripilat întreg mapamondul prin modul lor de operare! Cred că nici o mare putere mondială nu este ferită de potențiale atentate teroriste!
-Rep. Așadar, datorită migraţiei, terorismul este o amenințare ce nu ține cont de granițe statale, însă România s-a confruntat şi ea cu probleme de acest fel?
-C.P. Încă din anii ‘70 ai secolului trecut, pe teritoriul Românei, diferite organizații teroriste, cele mai multe originare din Orientul Mijlociu și Asia, au vizat desfășurarea unor atentate teroriste. Din fericire, aproape toate au fost dejucate de către instituțiile românești abilitate, uneori în cooperare cu partenerii externi.
-Rep. În prezent sau în viitor, constituie România ținta unor posibile atentate teroriste?
-C.P. Apartenența României la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord și Uniunea Europeană, ca și la Coaliția internațională de luptă împotriva terorismului, entități ai căror membri au fost supuși în ultimele două decenii la numeroase amenințări, a crescut riscul producerii unor atentate teroriste și la noi în țară. Totuși, profesionismul structurilor naționale abilitate în prevenirea și în combaterea actelor teroriste, mă face să cred că România va fi ferită de astfel de amenințări în viitor!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
P.S. Domnul Cătălin Peptan este licențiat în inginerie și în drept juridic, absolvent al studiilor postuniversitare în domeniul managementului securității naționale și deține titlul de doctor în științe tehnice, având o bogată experiență la nivel de top management în instituții de intelligence. În prezent este cadru didactic asociat al Universității «CONSTANTIN BRÂNCUŞI» din TÂRGU-JIU și al Universității de VEST din TIMIŞOARA, unde predă cursuri circumscrise Studiilor de Securitate și Intelligence.
