Cine ar fi crezut că după căderea comunismului, în post-decembrismul celor 30 de ani de falsă democrație și libertate, ne vom confrunta cu un sistem instituțional la fel de feroce, aberant și stupid. Practic, România a fost supusă unui jaf necontenit din partea noii stăpâniri politice, împănată cu necinste și lăcomie nemărginite, slujind cu un dublu scop și anume, goana după înavuțire fără opreliști din resursele și patrimoniul economic național, împletită ca justificare cu europenismul și globalismul deșănțat al așa-zisului “bine universal”. Și o fac, fără niciun fel de îndoială, prin sluj, parvenire și impostură, servesc interese oculte străine, înrobindu-și definitiv, prin suferință și prin bătaie de joc, țara și poporul.
Asistăm de fapt la reînvierea și folosirea acelorași metode comuniste în exercitarea samavolnică a puterii de stat, adică revenirea barbară la marea nedreptate socială, la sentimentul de frică și nesiguranță, impuse cu un scop precis, adică o singură stăpânire și o singură gloată. Și situația este cu atât mai dramatică cu cât au fost pierdute și infimele speranțe spre mai bine, de vreme ce pe scena politică românească roiesc de atâta amari de ani indivizi, grupați în funcție de cumetrii și interese meschine, în haite de politruci care fără jenă, împedicați în propriile vanități și egoisme, fac atât de mult rău neamului românesc. Iar ca o ironie a sorții, mulți, foarte mulți dintre cei care fac politică la vârf în România provin din rândurile fostei protipendade comunisto-securiste și urmașilor acesteia, cu trecutul lor dubios, dar care astăzi se dau “ficiori și ficioare mari”, scăldându-se în mocirlă și al căror mod de viață se confundă cu grosolănia, minciuna, calomnia, dihonia și ura. Sunt degradante și jalnice “valori” ale modelului oligarhic românesc care nu ostenesc a-și trăda cu nerușinare poporul, istoria, tradițiile și strămoșii în schimbul parvenitismului și căpătuielei fără margini, contribuind vârtos la transformarea României în colonie, iar pe români în chiriași și slugi la ei acasă.
Din păcate aceasta este sumbra, dar adevărata realitate în care se zbat astăzi românii, ajungând să trăiască într-o permanentă eroare și degringoladă, în care până și minimul bun simț și-a luat de mult vacanță din comportamentul nostru cotidian, grobianismul din politica “elitelor de mahala” împingându-ne ca națiune într-un continuu “turn Babel”, fără ieșire. Și uite-așa, rătăciți în gândire și din prostie în prostie normalitatea, liniștea și calitatea vieții în țara noastră sunt demult pierdute, trăind vremurile când toate semnalele ne arată că ne îndreptăm sigur către o totală nesiguranță și distrugere. Iată, bunăoară, economia națională a fost devalizată și pierduă prin șmen și hoție la drumul mare, cu aceiași inconștiență s-au vândut și sunt devastate la fel de feroce pădurile și pământurile arabile ale țării, multinaționalele au căpușat tot în ceea ce înseamnă resurse și potențial economic. Adică un adevarat dezastru național, cu atât mai mult cu cât legislația românească este de așa natură ticluită încât investițiile cu capital autohton să fie îngrădite și lovite încât să depindem totalmente de capitalul străin și evident de jocul de interese al noilor stăpâni veniți de aiurea. Și acum se vede unde am ajuns, o țară săracă, cu cele mai mici venituri pe cap de locuitor din U.E. și prin urmare depopulată, migrând cât au văzut cu ochii cei peste patru milioane de români, în special tinerii și cei din mediul rural unde se petrece o adevărată dramă socio-economică, datorată perpetuării agriculturii de subzistență și lipsei unor programe majore de dezvoltare rurală și reactivare a forței de muncă, de aici bineințeles îmbunătățirea nivelului de trai extrem de scăzut al populației de la sate. Este până la urmă una din cele mai vulnerabile probleme care macină România, întrezărindu-se deja marele pericol al dispariției obârșiei și existenței noastre strămoșești, pentru care din totdeauna satul a fost adevărata vatră a perenității noastre ca popor, aici creîndu-se și păstrându-se valorile și tradițiile, patrimoniul material, cultural și spiritual al neamului românesc. Pentru ca acuma să asistăm cu atâta tristețe la o priveliște sumbră, cu sate îmbătrânite sau pur și simplu părăsite, iar odată cu acestea, perimarea și dispariția genei, memoriei trecutului, fundamentului culturii, obiceiurilor și tradițiilor noastre naționale.
De altfel, sunt puternice presiuni venite din afara fruntariilor țării chiar pentru înstrăinarea și pierderea identității noastre naționale, însăși limba în care vorbim este desfigurată și împănată cu tot felul de cuvinte luate dintr-o altă limbă, în vreme ce prin aceleași forțe sinistre de “ocupație” se încearcă promovarea “valorilor” lor pe teritoriul României.
Există chiar un plan de distrugere a țării noastre în mod organizat, fiind mereu puși la zid de mahării Europei, contribuind într-un mod criminal în acest post-decembrism păgubos, și cei care cârmuiesc prost și cu rea-credință de 30 de ani această țară, ajungând în toți anii în situația de a ne pierde în mare parte identitatea și adevăratele valori naționale. În schimb ne paște pretutindeni imoralitatea, non-educația și non-cultura. Doamne, și câte doctorate și varii licențe la kilogram s-au dat în sistemul “onorabilului” nostru de învățământ, deși mulți cu astfel de atestate “științifice” nu sunt altceva decât niște personaje ridicole în profesie, și ceea ce este mai grav, atât de păgubitoare pentru societatea românească. Și apoi, câte alte rele ne mai dau târcoale și ne chinuie viața într-o dramă îngrozitoare, încât până nici “codrul, frate cu românul” nu ne mai suportă lăcomia, egoismul și nedreptățile, văzându-se cum s-au devastat și poluat pădurile, aerul, apa, solul, subsolul și până la urmă puritatea și universul nostru interior. Adică, este ceea ce înseamnă astăzi coșmarul vieții noastre: noxele, stresul, nesiguranța și neliniștea socială, bolile cumplite, etc., totul numai din cauza inconștientei noastre molipsitoare de a ne bălăci și învârti în tot felul de nerozii și stereotipii de comportament, de ignoranță și alte tâmpenii care ne împing spre un hău imens și ireversibil.
Sau se vede treaba că românii de pe plaiurile lor mioritice parcă au fost blestemați cam de multișoară vreme de “ursitoarea cea rea”, altfel cum să mai înțelegem, cum și de ce ne-am pierdut busola și sensul vieții în biata noastră democrație și iluzie de libertate. Oare, astfel am înțeles a ne folosi imensa risipă de energie, de la vârfurile de putere și până jos la muritorii de rând, nu în lucruri folositoare pentru noi și pentru țară, ci într-un noian de colportări josnice de interese, în tot felul de bârfe și colcăieli, de“fake news” (știri false), dihonie și dezmăț cât cuprinde, care ne distrug ca țară și nație românească? Și din păcate, mai asistăm iarăși la o mostră electorală hidoasă, prilejuită acum de alegerile europene și cu bătaie puțin mai lungă pentru cele prezidențiale, mandat la care aspiră din nou leneșul de la Cotroceni, ahtiat după putere, dar perturbator al unității românilor, al liniștii și ordinii statale în România. Adică, exact personajul cu pricina și cei care aveau și până acum datoria sub jurământ de a se apleca la necazurile oamenilor și a apăra de drept interesele țării, ies din nou cu nerușinare în fața aceluiași popor naiv cerșind voturi, după ani mulți de neleguire și crasă nepăsare. Și după ce au făcut atâta rău neamului românesc, iarăși, precum răpitoarele viclene, ne dau târcoale, croncănesc, rânjesc și-i mint din nou (a câta oară?) pe amăreștenii creduli, în vreme ce în spatele cortinei se fac aceleași jocuri murdare, întreținând un război fratricid nesfârșit, fără onoare și credință, românism și conștiința de bune intenții.
Iar dacă “boborenii” nu vor să priceapă toată această manipulare grotească, ipocrită, o mascaradă politică, întreținută și colportată de către aceleași abjecte și cinice personaje, validate prin tot felul de înțelegeri subterane, răfuieli și partizanate de tip golănesc, care nu au nimic comun cu buna-credință, voința și moralitatea, necesare binelui acestei țări, atunci ne merităm soarta. Doar bunul Dumnezeu cu mila sa ne mai poate ajuta pentru un scop comun și binecuvântat, altfel niciun fel de speranțe de a ne mai regăsi calea spre adevăr și dreptate, cu atât mai mult șansa și garanția coexistenței și dezvoltării României spre un destin și viitor mai bun. Și ne întrebăm dacă vrem ori ba, alegând una, ori alta – reconcilierea și unitatea națională, sau apocalipsa autodistrugerii, acceptând cu supușenie modul abominabil în care își exercită puterea actualul sistem politic și institutional din România, deopotrivă pervers, corupt, compromis și subjugat străinilor?
VASILE IROD