În România, o mare parte din apa subterană este poluată cu nitrați, iar peste jumătate din suprafaţa țării e vulnerabilă la poluarea cu nitrați, potrivit unei statistici întocmite de specialiștii ANAR(Agenția Națională Apele Române) în anul 2009.
Potrivit calculelor întocmite de autorități, pentru ca apa din pânza freatică să nu mai fie poluată, iar analizele terenurilor să iasă bine, România ar trebui să investească nu mai puțin de 1,8 miliarde de euro. Alte aproximativ 16 milioane de euro ar trebui alocate anual pentru exploatarea investițiilor, iar 2,5 milioane de euro ar fi necesari pentru instruirea persoanelor din mediul rural cu privire la depozitarea deșeurilor în locurile special amenajate și nu la întâmplare.
Vina, însă, se împarte între autorități, care nu au extins suficient rețeaua de canalizare, factorii de decizie de dinainte de anii ’90, care au preferat o agricultură intensivă, pe bază de azot. Mai sunt, apoi, persoanele din mediul rural, care obișnuiesc să depoziteze la întâmplare diferite deșeuri, precum și proprietarii de locuințe care și-au instalat fose septice neimpermeabile.
Principalul inconvenient constă în faptul că procesul de îndepărtare a nitraților din apă este unul costisitor și care necesită un timp îndelungat. Specialiștii s-au ocupat de aceste aspecte, însă ei sunt de părere că cea mai ușoară metodă privind evitarea poluării apei cu nitrați, ar fi să încercăm prevenirea acestui lucru.
La baza cantității de nitrați din apă stau mai multe procese, atât cele naturale, cât și cele provenite din activitățile umane. Un mare pericol îl reprezintă faptul că un nivel ridicat de nitrați poate dăuna capacității celulelor de a transporta oxigenul din sânge. Acești nitrați se întâlnesc în diferite alimente, precum în unele legume sau în carne, însă aceștia nu sunt la fel de periculoși cum sunt nitrații din ape.
Copiii care consumă apă cu o cantitate ridicată de azot, pot dezvolta o serie de probleme cum ar fi cele respiratorii, din cauza unei circulații inadecvate a oxigenului prin sânge. Acest lucru se datorează faptului că acidul stomacal al unui copil nu este la fel de rezistent ca și acela al unui adult. Cea mai frecventă boală întâlnită la copii este methemoglobina, iar aceasta prezintă riscuri foarte mari în ceea ce privește sanătatea unui nou-născut. Adevăratul pericol constă în faptul că nitrații, în urma unor modificări, se pot transforma în nitrozamine și nitrozamide, iar acestea posedă proprietăți cancerigene.
Principalul inconvenient este acela că methemoglobina, în cazul nou-născuților, nu se mai poate transforma în hemoglobină, așa cum se întâmplă în cazul adulților, iar din această cauză, methemoglobina poate fi letală copiilor. De asemenea, este recomandat ca femeile, pe durata sarcinii, să nu consume apă cu o cantitate mare de nitrați, tocmai pentru a evita o serie de probleme care pot afecta sănătatea fătului.
Printre măsurile ce pot fi luate în ceea ce privește combaterea și limitarea poluării apelor cu nitrați se numără:
-Monitorizarea poluării apelor subterane
-Managementul riguros al deșeurilor
-Extinderea și modernizarea stațiilor de epurare
-Interzicerea apei pentru băut din fântânile care au o concentrație ridicată a compușilor de azot
-Realizarea sistemelor de canalizare
-Sisteme de prevenție
-Aplicarea îngrășămintelor organice și minerale pe baza Codului de bune practici agricole
-Îmbunătățirea sistemelor de purificare a emisiilor la termocentralele Rovinari și Turceni
-Culturile agricole trebuie să fie separate prin perdele forestiere protectoare
-În jurul râurilor trebuie create benzi înierbate cu o lățime de 5 metri, pentru a diminua scurgerile de nitrați
Andreea Ivăniș, Clasa a XI-A, Colegiul Național “Tudor Arghezi”, Târgu-Cărbunești
