De la începutul anului, 14 copii au fost adoptați, în Gorj

432

De la începutul acestui an, până în prezent, 14 minori au fost adoptați de familii din județul nostru. Potrivit reprezentanților Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Gorj, 16 familii au fost atestate să adopte și 12 copii sunt adoptabili. La ora actuală, 5 copii sunt încredințați în vederea adopției și 34 sunt monitorizați post adopție.

Conform legislaţiei, evaluarea în vederea obţinerii atestatului de familie adoptatoare se desfăşoară pe o perioadă de 120 de zile, fiind analizate atât aspectele materiale ale familiilor, cât şi cele psihologice, la final fiind luată decizia de a acorda sau nu atestatul de adopţie. De la începutul acestui an, până în prezent, 14 copii au fost adoptați în Gorj. „Pe parcursul acestui an, din ianuarie până la ora actuală, 16 familii au fost atestate să adopte; 14 copii au fost adoptați, 34 se află în perioada de monitorizare post adopție și pentru 12 s-a deschis procedura de adopție. De asemenea, 5 minori sunt încredințați în vederea adopției”, a confirmat Dumitru Cotrună, director general al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Gorj.

Criterii necesare pentru a putea adopta
Criteriul definitoriu pentru clasificarea adopţiei în România îl reprezintă reşedinţa obişnuită. Legea din ţara noastră menţionează faptul că adopţia internă este adopţia în care atât adoptatorul, cât şi adoptatul au reşedinţa obişnuită în România. În cazul adopţiei internaţionale, aceasta este adopţia în care persoana care adoptă şi copilul ce urmează să fie adoptat au reşedinţa obişnuită în state diferite, iar, în urma încuviinţării înfierii, copilul urmează să aibă aceeaşi reşedinţă cu cea a adoptatorului. Cei care pot adopta sunt fie familiile, fie persoanele singure (care nu sunt căsătorite, dar care obţin acordul de a înfia). Persoanele care au prioritate la adopţia copilului sunt în primul rând, rudele acestuia până la gradul IV. În al doilea rând, au prioritate tutorele, asistentul maternal profesionist, persoana/familia de plasament sau alte persoane care au convieţuit împreună cu copilul o perioadă de minimum şase luni şi faţă de care micuţul manifestă ataşament. În al treilea rând, pot adopta persoanele care au înfiat ulterior fraţi ai copilului.

Cine nu poate adopta?
Conform legislaţiei actuale, cei care nu pot adopta sunt: persoanele care au fost condamnate definitiv pentru o infracţiune contra persoanei sau contra familiei, săvârşită cu intenţie, precum şi pentru infracţiunea de trafic de persoane sau trafic şi consum ilicit de droguri; persoanele ai căror copii beneficiază de o măsură de protecţie specială sau care sunt decăzute din drepturile părinteşti; persoanele care doresc să adopte singure, ai căror soţi sunt bolnavi psihic sau au handicap mintal.

Noutăți legislative pentru adopții
Guvernul a aprobat normele metodologice de aplicare a legii privind procedura adopției, modificată și completată la începutul anului. Prin noul act normativ au fost reduse la jumătate formularele utilizate în procedura adopției – 12 au fost eliminate și 4 au fost simplificate.
Din noua legislație privind adopția au fost eliminate etapele administrative intermediare, respectiv corespondența pe suport de hârtie între Direcțiile Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) și Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Copilului și Adopției (ANPDCA) referitoare la completarea Registrului Național pentru Adopții (RNA). Raportul de evaluare al adoptatorilor va fi disponibil în RNA, on-line, eliminându-se astfel nevoia de a contacta, solicita și transmite acest document prin poștă între cele două DGASPC implicate în potrivirea respectivă.
Familiile adoptatoare vor depune mai puține documente pentru soluționarea cererii de evaluare. Recomandările de la locul de muncă nu mai sunt solicitate. Pentru copiii aflați în îngrijirea statului, adopția va putea fi stabilită și în cazul în care părinții/rudele care au putut fi găsite declară că nu doresc să se ocupe de copil, însă, ulterior, refuză să semneze declarațiile care ar permite declararea ca adoptabil a copilului. De asemenea, atunci când părinții și rudele copilului de până la gradul al patrulea nu sunt găsite după o perioadă de 6 luni de la instituirea măsurilor de protecție specială, vor putea fi demarate procedurile de adopție. Termenul de 2 ani stabilit pentru valabilitatea statutului de copil adoptabil va fi eliminat. Obținut în urma deciziei unei instanțe de judecată, statutul va fi valabil până la încuviințarea adopției sau până ce copilul împlinește vârsta de 14 ani. O altă noutate este acordarea unui concediu de acomodare de maxim un an de zile și a unei indemnizații lunare pe perioada acestui concediu, care în mod obligatoriu include şi perioada de încredinţare în vederea adopției. Concediul se acordă oricăruia dintre soții familiei adoptatoare, dacă realizează venituri supuse impozitului pe venit, valoarea indemnizaţiei acordate fiind în cuantum de 3,4 ISR (indicator social de referință, de 500 de lei în prezent). Mai mult decât atât, valabilitatea atestatului de familie adoptatoare este prelungită de la un an la doi ani. La 30 iunie 2016, în Registrul Naţional pentru Adopţii erau înregistrați 3.250 copii adoptabili, din care 2.716 erau eligibili pentru adopţie naţională, iar restul pentru adopție internațională. De asemenea, 1.800 familii erau atestate pentru adopție națională și alte 81 pentru adopție internațională.
Minodora Sucea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here