Creștinii ortodocși îi prăznuiesc, astăzi, 9 septembrie, pe sfinţii Ioachim şi Ana, ca fiind «cei prin intermediul cărora toţi am aflat Mântuirea, pentru naşterea Preasfintei de Dumnezeu Născătoarea», ştiut fiind că Sfântul Ioachim era din neamul regelui David, căruia Dumnezeu i-a rânduit ca Mântuitorul să se nască din urmaşii lui, iar Sfânta Ana era din tribul lui Levi, iar dinspre mama sa, era din tribul lui Iuda. Sfinţii Ioachim şi Ana au avut un copil la bătrâneţe, pe Fecioara Maria, Preasfânta Născătoarea de Dumnezeu! Se ştie din scrierile apocrife că la 30 de ani, Ioachim s-a însurat cu Ana, care avea 20 ani, iar familia s-a aşezat în Ierusalim, aşteptând cu nerăbdare un copil, dar, au trecut şi doi, şi trei ani, iar copilul nu venea. Trebuie să menţionăm faptul că pe atunci era o ruşine ca o familie tânără să nu aibă copii, deoarece, familiile fără copii erau jignite şi desconsiderate peste tot, şi la adunările de familie, şi între prieteni, şi în public, şi chiar la templu. Se înţelege, deci, cu ce durere şi ruşine trăiau Ioachim şi Ana, neavând copii. Au mai trecut încă 10, 20 de ani, dar copilul nu a apărut, iar «Ioachim şi Ana chinuiţi erau întru nenaştere» (Condac, 8 septembrie). Cu toate acestea, nu au deznădăjduit niciodată, chiar dacă Ana a ajuns la 60 de ani, iar Ioachim la 70 de ani, cei doi rămânând tot fără copil. Să mai spunem că în tradiţia creştină există legenda potrivit căreia Drepţii Ioachim şi Ana, părinții Fecioarei Maria, deși înaintați în vârstă, își doreau foarte mult acest copil, dar, cum nenumăratele lor încercări nu au dat roade, rugăciunea a rămas singura lor speranță, mai ales că familiile fără prunci erau considerate, atunci, ca fiind blestemate de Cel de Sus. „Mă duc la munte la nişte păstori, iar acolo voi posti, rugându-mă lui Dumnezeu să ne dăruiască un copil”, i-a spus Ioachim soției sale Ana, care, la rândul ei se ruga acasă: „Doamne, Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd. Dă-mi şi mie roadă pântecelui meu şi nu mă lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu sau fiică, îl voi închina Ţie, cu toată inima, şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale”. Iată, aşadar, că ulterior, li s-a arătat Arhanghelul Gavriil, care le-a spus că rugăciunile lor au fost ascultate de către Tatăl ceresc, iar ei vor avea un copil: „Căci iată, vei zămisli şi vei naşte pe fiica cea binecuvântată, prin care se va da mântuire lumii. Şi se va numi Maria. (…) Acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi va fi un vas ales lui Dumnezeu”! Cei doi au așteptat în tăcere răspunsul Lui Dumnezeu, Care le-a răsplătit credința. 
Așadar, Tatăl din ceruri le-a ascultat rugile fierbinți, dăruindu-le un odor cu o chemare dumnezeiască, deci, cu o menire sfântă printre oameni! Deveniți într-un mod minunat părinți, Drepţii Ioachim şi Ana au vrut să-i mulțumească lui Dumnezeu pentru milostenia pe care le-a arătat-o, motiv pentru care, atunci când Maria a împlinit vârsta de trei ani, aceștia au dus-o la Templu, unde a fost consacrată serviciului religios vreme de 12 ani. Evanghelia apocrifă ne spune că numele Ioachim nu are corespondent feminin, iar originea lui este evreiască (Jehojakim), cu semnificatia «Iahve [Dumnezeu] a îndreptat», sau «Iahve a ridicat», iar, în zilele noastre, numele Ioachim este mai rar întâlnit ca nume de botez, fiind mai des întrebuinţat în cinul monahal. Numele de Ana este tot de origine evreiască (Hannah), acesta fiind ruda cu masculinul Anania (Hananyah) şi având semnificaţia «Iahve a avut milă» sau «Iahve s-a îndurat», iar, de la acest nume s-au format şi nume derivate, ca Aneta şi Anca, Ancuţa, sau compuse, ca Mariana, Ana-Maria etc. De fapt, diminutivele sunt destul de numeroase: Anişoara, Anica, Aniţa, Anuţa, dar şi, sub influenţa occidentală, Ani sau Anita. În încheiere, să mai spunem că Sfinţii şi Drepţii Ioachim şi Ana sunt adesea invocaţi în rugăciuni de către cuplurile care nu reuşesc să aibă copii. Doamne-ajută!
Vasile GOGONEA
P.S. Astăzi, 9 septembrie 2020, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte acad. Dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, Mănăstirea de la Târgu-Logreşti , îşi va sărbători Hramul, iar Sfânta Liturghie va fi oficiată în altarul de vară al sfântului lăcaş monahal de către un sobor ales de preoţi şi diaconi condus de către Preacuviosul Părinte arhim. Ioachim Pârvulescu, Stareţul Mănăstirii Lainici, Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei.
