Conferinţă despre schimbările climatice şi efectele lor asupra vieţii!

327

În cursul săptămânii trecute, Universitatea «Constantin Brâncuşi» din Târgu-Jiu a găzduit o interesantă conferinţă pe tema schimbărilor climatice şi a efectelor acestora asupra vieţii. susţinută de către d-l prof. univ. dr. Gheorghe Gămăneci, împreună cu invitatul său, d-l ing. dr. Ion Dumitraşcu, şeful Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă(ISU) Gorj!

“Trebuie să vedem care sunt schimbările climatice, cât durează şi care este efectul lor asupra societăţii”!
În intervenția sa, distinsul cadru universitar a subliniat faptul că: “Trebuie să cunoaștem, care sunt schimbările climatice, cât durează și care este efectul lor asupra vieții. Oamenii de știință trebuie să dea un răspuns correct și eficient la aceste întrebări care preocupă societatea la acest început de veac și de mileniu. Fără îndoială, efectele sunt iminente și le resimțim. Pentru că nu vorbim doar de schimbări climatice regionale, ele capătă o dimensiune globală. În continuare, distinsul cadru universitar a atras atenția asupra faptului că anul 2005 a fost unul cu cele mai mari inundații, care s-au produs din aprilie și până în octombrie, fiind și anul când în România s-au produs și primele tornade. Primii nouă ani din primul deceniu al acestui veac au înregistrat cele mai mari temperaturi.Constatăm că suntem contemporani cu perioade prelungite de precipitații, cu cantități mari pe suprafața de metru pătrat, care au produs inundații catastrofale, urmate de perioade de secetă prelungită cu efecte dramatice, pierderi de vieți omenești și pagube materiale. A fost dezvoltată ideea că: “Asistăm la un proces de încălzire globală cu 0.7 grade Celsius în ultimii 100 de ani, proces de încălzire care poate continua cu o creștere de la 1-4 grade Celsius în următorii 100 ani, dacă nu se iau măsurile privind reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. Toate acestea au influență asupra topirii ghețarior și a zăpezilor. Această cantitate sporită de apă dulce ajunsă în Oceanul Planetar determină schimbarea concentrației de apă sărată și schimbarea orientării curenților oceanici., intensificarea procesului de evaporare şi intensificarea proceselor meteorologice. Aceste fenomene ar putea conduce la dislocarea a peste un miliard și jumătate de oameni din populația Terrei, din zona costieră”. Bazându-se pe surse bogate de documentare și informare, d-l Gheorghe Gămăneci a întrebat retoric și simptomatic: “Ne putem imagina, ce poate însemna acest lucru”? Pe bună dreptate, a subliniat domnia sa: “Asistăm la dispariția unor specii de plante și de animale, producerea unor grave procese de îmbolnăvire a populației, «migrarea» unor boli din zona ecuatorială spre zona temperată, pentru că asistăm la schimbări care, probabil, vor afecta în mod deosebit întreaga populație în următorii o sută de ani! Cauzele principale ale emisiilor gazelor cu efect de seră sunt cauze naturale determinate de procesele din natură (volcanism, cutremure), dar ele au fost amplificate de activitatea antropică în ultima perioadă. Arderea combustibililor fosili, precum și transporturile care produc aproape 25% din cantitatea de dioxid de carbon din atmosferă au grăbit acest proces!”. Există și alte aspecte care privesc tăierea a milioane de hectare de pădure, atât din pădurea tropicală (Plămânul Terrei), cât și din alte zone, precum și procesul de deșertificare, ce cuprinde aproape o treime din suprafața uscatului.

“O «trezire» a omului în fața acestei situații, pentru că întotdeauna, când a avut ocazia, natura ne-a dat «lecția» meritată”!
Ce trebuie făcut în acest caz? “Există o «trezire» a omului în fața acestei situații, pentru că întotdeauna, când a avut ocazia, natura ne-a dat «lecția» meritată, pentru că omul a încercat să subordoneze natura deși el este doar un simplu coabitant al ecosistemului natural”! Din 1960 au început să fie adoptate măsuri de protejare a mediului înconjurător. În 1972 a fost prima întrunire la Stockholm pe tema protejării mediului înconjurător (”Întrunirea Pământului”), la care au participat peste 157 de șefi de state și de guverne, specialiști care au pus bazele unor măsuri pentru protecția mediului. A urmat Protocolul de la Kyoto, în 1992 Conferința de la Rio de Janeiro, în 2002, cea de la Johanesburg, toate acestea căutând soluții la diminuarea concentrației gazelor cu efect de seră. Deși au fost întreprinse unele măsuri, aceste conferințe s-au finalizat doar prin acorduri politice, fără a stabili parametri concreți pentru toate statele. Cei mai mari poluatori ai lumii SUA, China, Japonia nu au răspuns prin măsuri concrete opiniei publice mondiale. Sperăm ca în partea doua a anului 2015, la Conferința de la Paris, vom avea și unele soluții concrete pentru reducerea efectului «gazelor de seră»! România este parte a acestor convenții internaționale pentru diminuarea acestor procese cu efecte transfrontaliere, adoptând o legislație corespunzătoare pe baza respectării normelor internaționale”, a sintetizat vorbitorul! În partea a doua a conferinței a prezentat o amplă informare și d-l Ion Dumitrașcu, ajutat de imagini grăitoare despre măsurile care se impun la nivelul județului Gorj, pentru limitarea efectelor poluării ecosistemului natural și a periclitării vieții oamenilor! Așa cum a conchis d-l prof. univ. dr. Gh, Gămăneci, cu toții: “Ne-am dori ca «povestea» legată de sfârșitul lumii să rămână doar…o poveste fără sfârșit, și cred că deși s-au făcut intervenții «brutale» asupra echilibrului om-natură, fără om, această planetă ar fi fost mult mai săracă și mai tristă”! Așadar, să nu ne pierdem speranța în rezolvarea problemelor vieții pe planeta Pământ!
G. VASILE

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here