După dec’89, țara noastră, după cum se vede, a “reușit” performanța de a cădea din lac în puț, marea majoritate a populației României trăind astăzi într-un pitoresc cenușiu și chiar mai mult decât atât. Despre cauzele unui astfel de standard de viață, este de prisos a mai grăi, dar un lucru de ocară a rămas în mintea și sufletul omului obișnuit- credulitatea și prostia, într-un amestec de revoltă și lehamite interioară față de politichia abjectă a acestui capitalism “original” și la fel de jegos, care a aruncat țara într- un clivaj multiplu dezastruos, românii trăind de peste 26 de ani o adevărată dramă națională. Și totul s-a “împuțit” de la căpeteniile insalubre care au condus (și o fac în continuare) în toată această perioadă România, sau mai exact țara nu a avut și nu are partied și oameni politici adevărați, ci doar niște găști și indivizi, care au subordonat interesele și treburile țării intereselor lor oculte și, de asemenea, o supunere cvasi-totală față de cei din afară, fiind evident amestecul grosolan venit din exterior, în treburile noastre interne.
Pe de altă parte, dincolo de faptul că în ultimul sfert de veac România nu a avut nici cârma și nici o strategie națională de dezvoltare, dar în schimb a fost furată și vândută bucată cu bucată până a fost adusă la “sapă de lemn”, avem a constata că acel “cineva” de sus și până jos la talpa țării, cu sprijinul neprecupețit venit din exterior, au “militat” și pentru a răspândi între români o stare de ură și dezbinare, un permanent război fraticid, pe considerentul ticălos că numai așa “boborimea” este mai ușor de a fi manipulată și stăpânită, (divide et impera). De altfel, totul se întâmplă pe un fond mizerabil de imoralitate, dar și criza evidentă de personalități și valori, de aici, fără îndoiala antagonică în sfera luptei și managementului politico-ideologic. Nu în ultimul rând, a vorbi astăzi despre patriotism și cu atât mai mult să-l simți românește, valorificându-l sufletește prin dorința și răspunderea de a face ceva bun și util pentru țară, înseamnă pentru decidenții puterii și din păcate și la mulți dintre confrați (unde este sentimentul patriotic moștenit de la străbuni și de ce ne este jenă să fim să simțim românește?), un vis urât, nevindecabil, creiondându-le adeseori un comportament ciudat, chiar nociv pentru interesul național. Practic, am fost vânduți străinilor, ajungând chiriași și slugi la noi acasă, în vreme ce la granițele țării bântuie stafiile iredentismului și secesionismului teritorial, dar noi, românii, nu avem altceva de făcut decât să ne certăm și să ne urăm ca proștii, împinși intenționat de unii sau de alții din varii interese necurate, ce vizează fățiș, destructurarea României ca țară și neam în această parte de lume. După cum și în interiorul sistemul justițiar predomină injustiția socială, “adevărul și dreptatea”fiind doar apanajul celor ce prăduiesc de ani de zile cu sălbăticie această țară, sau altfel spus necinstea, lăcomia și incompetența puternicilor acestor vremuri de chin, fiind tot mai greu de suportat de către marea majoritate a populației în special în zona rurală. Păi, uitați-vă la acest circ mediatic penibil al DNA (poliție politică pe față!?) care-i protejează pe marii excroci și delapidatori, mai ales din spectrul corporațiilor străine și al multinaționalelor, dar în schimb bagă la pușcărie “plevușca” românească și ce este mai grav, ca destructurează și lichidează unitățile economice cu capital autohton, cândva faima României pe meridianele lumii. Or, de aici, curg și decurg acum necazurile țării; subdezvoltarea ajunsă la limitele cele mai de jos, subzistența și traiul mizer de pe o zi pe alta, problemele tot mai grave din sistemele de educație și sănătate, exodul și scăderea dramatică a populației, ș.a.m.d. Pe de altă parte, asistăm cu o altă mare îngrijorare, la avalanșa de plângeri la CEDO a românilor neîndreptățiți de către acei procurori și judecători care iau deciziile anapoda, injectate cu abuzuri și rele intenții (sunt apărați hoții, criminalii, violatorii,etc) din care motive statul roman (și până la urmă tot noi, pălmașii plătim!?) este sancționat și obligat la despăgubiri enorme pentru josnicia unor astfel de personaje din sistemul “onoratei” noastre Justiții. De aceea nu este întâmplător că a scăzut mult încrederea românilor în justiție, dar în continuare nu se vrea a se umbla la Codul penal și evident la pedepsirea acelor procurori și magistrați, care se fac vinovați de luarea unor hotărâri judecătorești viciate și nedrepte. Altfel spus, independența Justiției și inamovibilitarea celor din sistem, sunt date pentru a fi apărat adevărul și a face dreptate, a te pune sub jurământ în slujba țării și a cetățenilor. A proceda altfel, trebuie să fi la rându-ți vinovat și supus rigorilor legii. De altfel, trăim parcă într-o lume din ce în ce mai ciudată, cu atât mai mult cu cât nici în Europa-casa noastră comună, lucrurile nu stau grozav de bine, cu atât mai mult acum, când orice nesăbuință a unor dezaxați ajunși a lua decizii necontrolate pe tabla de șah a geopoliticii, pot arunca definitiv omenirea în hăul pieirii. Deci, cu atât mai vârtos, românii ar trebui să-și vadă de buna lor rânduială, dar cu o condiție, că cei care conduc și guverneaza țara să fie cu adevărat patrioți, legați trup și suflet pentru țară și pentru neamul românesc. Altfel, nelegiuirea, abuzurile, impostura și ipocrizia vor pune definitiv stăpânire peste România, dispărând și ultimele clipe de iluzie din memoria afectivă a oamenilor ca până la urmă totuși, binele va învinge răutățile cuibărite mai peste tot în această țară. Aici apar și unele chichițe de presă si ONG-uri, care și care, dincolo de rolul “câinelui de pază”, dându- se adeseori în vileag tarele sistemului și în general ale societății românești, din păcate extrem de numeroaseă mai este și partea celalaltă a mistificărilor, ba chiar și un“malpraxis” jurnalistic și civic care inflamează de multe ori lucrurile, aruncându-se cu patimă și mânie și acolo unde rânduielile țării merg în spre mai bine. Până la un punct anume este de înțeles -goana după rating și simbria de la stăpâni, ori simpatii și partipriuri firești. Numai că cei care, în creierul lor văd numai rele, deși realitatea le oferă altceva, atunci la asemenea“xeroxiști” de clan apare un semn de întrebare-deformarea cu rea-credință a stării de lucruri și a imaginilor despre terțe părți și despre România. Ceea ce înseamnă contagiune deontologică și civică indusă, care evident trebuie combătută și sancționată cu toată asprimea. Nu de alta, dar dincolo de imperfecțiunea existenței noastre umane, mai avem nevoie și de știri bune, acestea făcându-ne viața mai ușoară și mai ales se pot constitui într-un reper de îndreptare. Ba, chiar de curaj pentru înlăturarea părților întunecate ale nelegiuirilor și nedreptăților de orice fel, cu speranța de a reuși a ne fi mai bine și a ne îndrepta spre o lume mai bună. Din păcate, România continuă să treacă prin momente dificile, iar din exterior vin semnale care creionează schimbari ciudate, de rău augur care ne afectează direct. Adică în Europa starea unionistă și economică se află în impas și nu prea sunt șanse de redresare, naționalismul extremist și xenofob este în “delir”, discutându-se tot mai mult de redesenarea granițelor statale și mai ales prin manifestări agresive fățișe în multe state ale Uniunii Europene. Iar în această privință, Ungaria lui Viktor Orban și reprezentanții iredentismului anexionist maghiar, au sărit deja în ‘barca” lui Putin, după ce Rusia a anexat Crimeea și alte regiuni teritoriale aparținând Ucrainei. Și nu în ultimul rând Europa este bântuită de fantomele terorismului și migraționismului musulman, creându-se temeri majore și tensiuni aparte la evenimentele imprevizibile, ceea ce au pus pe “jar” toate popoa rele de pe bătrânul nostru continent. Or, în astfel de situații extreme de critice ce ar putea într-un final să amenințe însăși identitatea istorică și structura statală a poporului român, noi, românii continuăm a ne bălăcari și a cădea pradă manipulărilor unora sau altora, interesați de distrugerea și dezmembrarea României, devenind slugi și chiriași la noi acasă? Sau vom înțelege, odată pentru totdeauna, că în astfel de momente de mare cumpănă avem cu toții datoria, “de la vlădică și până la opincă” și de la mic la mare, să ne înhămăm la căruță pentru a salva țara, indiferent de orice provocări, scoțând-o la liman. Altfel, este greu de înțeles până acum, de ce noi, românii, ne-au pierdut încrederea și respectul reciproc, cu atât mai mult în relația biunivocă- cetățeni și instituții ale statului. Și atunci înainte de toate n-ar trebui să primeze omenescul din noi, cu iubire și credință pentru țara și neamul românesc, dovedindu- ne a fi solidari oricând și la orice ingerințe grosolane și provocări, indiferent de unde ar veni ele și în stare de a pune în pericol buna rânduială a țării, unitatea, integritatea și suveranitatea noastră națională?
De altfel, uitați-vă în jurul granițelor României și o să vedeți că nu este deloc a fi o glumă, ci un avertisment disperat la ceea ce ne paște din exterior și s-ar putea ca nu peste multă vreme România nu va mai fi a noastră, evident dacă nu vom înțelege a ne strânge rândurile, ca popor cu rădăcini străvechi pe aceste meleaguri. Dar pentru asta ne trebuie înțelepciune, toleranță și înțelegere, armonie și iubire de țară, de glia străbună. Și haideți că se poate, dacă nu, chiar ne merităm această soartă amară, căci vorba proverbului: ”capul face, capul trage”, dar din păcate, cei mai mulți dintre noi suportăm neimplicarea sau nesăbuința, adeseori dizgrațioasă, chiar abjectă a celor care ajung, acolo “sus” să cârmuiască treburile țării.
Vasile Irod
