Ca la noi, la nimeni – Delirul verbal, delir poetic?!

249

Formularea din motto este așa de cunoscută încât cu greu se mai știe cine a scris-o. De pe pagina – bloog-ul – poetului oltean Petre Anghel, cu care-am fost coleg pentru puțină vreme la revista Flacăra, el fiind sectant și plecând, în 1973, când a venit Adrian Păunescu Redactor șef, am citit un superb text dedicat poeziei poporale și semnat de Vasile Alecsandri „cel isteț ca un proverb”. De dimineață m-am văzut cu amicul poet Ion Căpruciu, căruia i-am citit primele versuri dintr-un poem ”Aurel Pantea”, publicat în Gorjeanul, sub semnătura lui Ion Popescu-Brădiceni. Din care-am aflat că albaiulianul Aurel Pantea este „egalul lui Eminescu și Nichita„. Săracul Nichita a apărut acolo ca s-i iasă rima lui Ion Popescu-Brădiceni. Eu m-am crucit, iar mai îngăduitorul Ion Căpruciu mi-a zis o vorbă mai veche de-a dumnealui: „Așa-i Neluțu, altul mama lui nu mai face!” Am stat mult pe gânduri dacă să scriu ceva sau nu despre o carte primită de la Ion Văleanu-Vâlceanu, pe care nu-l cunosc. Așa că orice răzbunare este exclusă. Autorul, care după titlurile de carte pe care le-a semnat, destul de numeroase, are și preocupări de Umoroterapie I – II și Umoroterapie intensivă. La umor s-ar putea să se priceapă. N-am de unde cunoaște. Cartea primită are pe coperta IV înscrisul GRATUIT. Pot spune că și demersul ei nu face mai multe parale. Ea se numește pompos „Romanul Gae, publicat în anul 2007, transcris în versuri”, apărută contracost la Editura REPROGRAF, Craiova, 2018, copertată, cu fotografia autorului pe coperta IV și cele 18 cărți înșiruite sub titlul: „Aceeași autor a mai plagiat”. Din romanul în versuri n-am aflat, totuși, ca Gae să fie vreun personaj istoric sau literar nici atât. Chiar dacă romanul în versuri este a patra carte dedicată: Gae – roman; Ginta lui gae; Întoarcerea lui Gae, bănuiesc că-i vorba de un roman. Cartea se deschide cu un dublu motto: „Eu cred că veșnicia s-a năsut la sat”, de Lucian Blaga și un catren //„Axioma, o neagă democrația/ Care a pustiit satele,/ A transferat veșnicia/ Asumându-și blestemele//”, semnat Autorul, din care n-am priceput mare lucru. Ca și cum Lucian Blaga nu era destul. Deși, recunosc, aforismul lui Lucian Blaga nu are cum să ridice valoarea volumului „Romanul Gae, publicat în anul 2007, transcris în versuri”. Îndrăgostit de propria-i operă, Ion Văleanu-Vâlceanu începe cu un prolog se dă de gol: „//Distinsul critic literar/ Care l-a moșit pe Gae,/ Sărindu-i în orgoliu muștar/ Buricul n-a vrut să i-l mai taie//”. Și, mai departe, într-o altă strofă: //”Un anume domn, Gheorghe Munteanu/ (Regratebil, de mine necunoscut),/ Scrie, după apariția romanului în/ Gorjeanul/ Cât de mult i-a plăcut//”. Ei bine acest domn este nimeni altul decât poetul, graficianul și criticul literar Viorel Surdoiu. Care-a folosit pseudonimul, se înțelege din ce motive. În ceea ce mă privește, n-am observat decât grija autorului de a găsi rimele potrivite. Fără a avea un cât de mic talent poetic. Îmi cer iertare, dar l-aș ruga să nu-mi mai trimită nicio carte.
ION PREDOȘANU
P.S. Fiind ocupat cu oaspeții – vreo nouă președinți de țări – Klau Werner Iohannis n-a mai dat cu bâta-n baltă. Doar Curtea Constituțională a fost de acord cu tematica referendumului organizat de PSD pe 7 octombrie, pe tema familiei naturale și care va deveni constituțională. (Ion Predoșanu)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here