Bucătăria rusească – gusturile bogate ale iernilor reci

391

Bucătăria rusească este una dintre cele mai colorate din lume şi totodată una dintre puţinele în care reţetele tradiţionale s-au păstrat neschimbate de sute de ani. Simplitatea aparentă a felurilor de mâncare ascunde însa în spatele ei o adevărată operă de artă culinară.

Despre mâncarea lor, ruşii de astăzi nu au o părere prea bună. Mulţi dintre ei o consideră prea grea, nerafinată ori prea simplă şi de aceea poate că dau fuga la restaurantele cu specific italian sau franţuzesc pentru cina în oraş. De partea cealaltă sunt însă străinii fascinaţi de ceea ce mesele tradiţionale ruseşti oferă cu generozitate, considerându-le adevărate ospăţuri culinare, care te fac să te simţi la curtea ţarilor.
În ciuda influenţelor străine, bucătăria rusească şi-a păstrat autenticitatea şi legătura cu pământul ţării, plăcintele, clătitele, supele, pâinea, peştele sau ciupercile fiind pregătite acum la fel ca în urmă cu sute de ani.

Vedetele meniului rusesc
Bucătariei ruse îi datorăm reţeta suculentă de viţel Stroganoff, înmuiat în sosul gros cu smântână. Se spune ca reţeta a fost numită astfel după contele Pavel Stroganoff, o prezenţă constantă la curtea ţarului Alexandru I.
Schi, supa densă preparată la cuptor cu carne, peşte, cârnaţi, varză sau ciuperci, este una dintre preferatele ruşilor şi nu numai a lor. Scriitorul Alexandre Dumas a fost impresionat de supa de varză a ruşilor şi a cerut reţeta pentru a o include într-o carte de reţete personală.
Salata shuba este preferată de sărbători şi este la fel de consistentă ca toate celelalte feluri de mâncare ruseşti, într-un amestec de peşte, morcovi, sfeclă si multă maioneză.
Pelmeni sunt chiftele siberiene, aduse în Rusia de mongoli, făcute din carne tocată, multă ceapă şi condimente.
Clătitele, deşi par să fie delicatesă franceză, au origini vechi în Rusia. Se numesc blini si chiar înainte de Paşte, în marele stat de la răsărit se sărbătoreşte săptămâna Maslenita – săptămâna clătitelor. Clătitele ruşilor nu sunt finele crepes franţuzesti, ci unele mai groase asemănătoare clătitelor americane, pe care ruşii le umplu cu aproape orice: dulceţuri, ciuperci, brânză, smântână sau carne.
De altfel, umpluturile de toate felurile par sa fie o specialitate rusească, fiind puse în valoare şi la pregătirea plăcintelor, numite Pirohi, pe care gospodinele le “căptuşesc” cu carne, cu brânză, cu cartofi, cu mere sau cu fructe de pădure.

Vodca – apa pură a ruşilor
Originile vodcii sunt învăluite în mister, iar Rusia se laudă cu o tradiţie îndelungată de preparare a celui mai râvnit alcool tare din nordul şi estul Europei. Oricum, numele vine de la diminutivul cuvântului slav “voda” care înseamnã apă, inspirat de latinescul “aqua vitae”, prin care se desemnau în Evul Mediu toate băuturile tari.
Iniţial, a fost considerată un adevarat medicament, dar în scurt timp i s-au descoperit şi gravele efecte de intoxicare a organismului. În Rusia se credea chiar că această băutură are propriul ei suflet, aşa că deseori era folosită în ritualuri religioase, când se împărţea celor prezenţi. Abia din secolul al XVII- lea a devenit o băutură spirtoasă, servită atât la banchetele ţarilor, cât şi la mesele oamenilor obişnuiţi, care începeau cu pâine şi vodcă. Ruşii spun că cea mai bună vodcă se bea foarte rece, urmată de un toast cu caviar sau murături.
Ştefania Ungureanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here