Banii din Fondul pentru Tranziție Justă vor merge către energii curate și către dezvoltarea sustenabilă și echitabilă a comunităților dependente de industriile poluatoare, anunță Greenpeace. Cele șase județe care pot accesa acest fond, respectiv Gorj, Hunedoara, Dolj, Mureș, Prahova și Galați, pot folosi cei 4,4 miliarde de euro alocați României pentru a finanța proiecte în conformitate cu o Europă durabilă și neutră din punct de vedere climatic până în 2050, mai precizează organizația de mediu.
Pe 10 decembrie, în urma negocierilor dintre Comisia Europeană, Parlamentul European și Consiliul UE, a fost luată decizia privind excluderea gazelor dintr-o finanțare menită să ajute cele șase județe din România să realizeze tranziția justă, de la industrii poluatoare la energii regenerabile.
O altă noutate constă în faptul că statele nu vor putea accesa decât jumătate din totalul fondurilor destinate, dacă nu vor arăta că sunt capabile să atingă neutralitatea climatică până în 2050.
Greenpeace, alături de alte organizații de mediu din Europa, a cerut excluderea acestui combustibil fosil, pentru ca și cele 17,5 miliarde de euro oferite de UE să nu fie deturnate către tehnologii învechite, ci folosite la potențialul maxim, pentru soluții pe termen lung, cu impact pozitiv în viața oamenilor.
„Semnalul venit din partea instituțiilor europene este foarte clar. Gazele nu pot fi o soluție pentru tranziția energetică și pentru atingerea obiectivelor climatice, atât pentru România, cât și pentru Europa. Șase județe din România au acum șansa reală de a trece printr-un proces de tranziție care va pune pe primul loc bunăstarea oamenilor și a naturii. Vestea vine într-un moment extrem de important pentru autoritățile române, care acum sunt obligate să schimbe macazul de la gaze la energie verde“, a declarat Vlad Cătună, coordonator campanii Climă și Energie, din cadrul Greenpeace.
Doar anumite domenii vor fi finanțate, printre care: activități de cercetare și inovare cu focus pe stimularea transferului de tehnologii avansate; implementarea tehnologiei și infrastructurii pentru energie verde și accesibilă, pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră, pentru eficiență energetică și pentru energie regenerabilă; digitalizare și conectare digitală; regenerarea și decontaminarea siturilor, refacerea terenurilor; economie circulară care să includă prevenirea risipei, reducerea consumului, eficientizarea resurselor – aplicarea principiului refolosește, repară, reciclează.
Pe lângă acestea, fondurile mai pot fi folosite pentru îmbunătățirea pregătirii profesionale și a recalificării profesionale a muncitorilor pentru piața muncii, pentru IMM-uri și asistență tehnică.
Fonduri pentru zonele miniere
Ministrul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, Virgil Popescu, a precizat că România va avea libertatea să aleagă cum va atinge ţintele de mediu stabilite pentru anul 2030, după ce în Consiliul European s-a ajuns la acordul privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon cu minimum 55%. Uniunea Europeană va ţine astfel cont de specificul energetic al fiecărei ţări. „România va avea libertatea să aleagă cum va atinge aceste ţinte de mediu. Vom avea la dispoziţie fonduri europene pentru a ajuta mai ales zonele miniere, dependente de cărbune, precum Valea Jiului. 30% din toate fondurile europene în următorii 7 ani vor fi folosite pentru proiecte care contribuie la reducerea emisiilor de carbon. Obiectivul de reducere al emisiilor de carbon va fi atins de către statele UE în cel mai eficient mod posibil din punct de vedere al costurilor. Toate statele membre vor participa la acest efort, pe baza principiilor de echitate şi solidaritate, fără a lăsa pe nimeni în urmă”, a mai scris Popescu.
I.I.
