,,Anotimpul Tăcerilor”, surprins în 60 de lucrări fotografice semnate de Ionel Scăunașu – artist fotograf

2054

,,Anotimpul Tăcerilor” – expoziția de fotografie semnată de artistul fotograf Ionel Scăunașu va fi vernisată joi, 17 februarie, ora 18.00, la Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși”. Evenimentul se înscrie în seria de manifestări dedicate Zilei Naționale ,,Constantin Brâncuși”, care a debutat la Muzeul Național ,,Constantin Brâncuși” cu proiectul muzical ,,Dezleganie”, susținut de Sergiu Corbu Boldor și închinat marelui sculptor. Expoziția ,,Anotimpul Tăcerilor” aduce pe simezele muzeului peste 60 de lucrări fotografice, care surprind operele ce compun Ansamblul Monumental ,,Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu, în cele 4 anotimpuri, la care autorul adaugă cel de-al V-lea anotimp: ,,Anotimpul Tăcerilor”, lucrări realizate pe parcursul mai multor ani. Masa Tăcerii, Poarta Sărutului, Coloana fără Sfârșit, opere atât de familiare târgujienior, sunt prezentate publicului de către artistul fotograf într-o nouă perspectivă, una care ne retrimite către tăcere și meditație.

Despre autor:
Artistul fotograf Ionel Scăunașu a explicat, pentru publicul care îi cunoaște deja lucrările dar și pentru cel care va lua, astăzi, cu fotografiile sale, care a fost calea urmată pentru a ajunge la nivelul creativ actual, astfel: ,,Experiențe anterioare din industriile creative m-au fascinat întotdeauna.
Prima mea întâlnire cu artele vizuale datează din anii ’78, la Cine-Foto Club „Turris”, din Turnu-Măgurele, Teleorman, când am descoperit tainele aparatului de fotografiat și ale camerei video, fiind fascinat de procesul de creare a imaginilor, ceea ce m-a determinat să-mi cumpăr prima cameră, SMENA, din economiile de student. Cu toate acestea, cea mai lungă experiență în domeniul artelor vizuale este în industria televiziunii, unde am lucrat aproape două decenii: Anii petrecuți în audiovizual m-au ajutat să descopăr și să-mi îmbunătățesc cunoștințele și experiența despre imaginea de televiziune, limbajul video și standardele TV, cadrele și succesiunea lor în editare, limbajul cinematografic, principiile narative și estetice, procedeele artistice etc. În 1999 mi-am cumpărat primul aparat foto digital, iar noua experiență digitală m-a fascinat. Experiența care mi-a marcat, însă, destinul artistic este redescoperirea „Zeului Brâncuși”, în anul 2001, cu ocazia realizării filmului de prezentare „Targu-Jiu – 2001”, o producție video comandată de Primăria Municipiului Târgu-Jiu. Scrierea scenariului pentru acest film a însemnat studierea a zeci de cărți și publicații, tipărite și online, despre „Demiurgul Dobriței Gorjului”, în încercarea de a aprofunda înțelegerea filozofiei și simbolisticii artei brâncușiene. Acesta a fost punctul de cotitură în evoluția mea, ca artist cetățean. Artistul și economistul din mine se află mereu într-o juxtapunere neliniștită. Ei sunt Ying și Yang. La școală mi-au plăcut atât artele, cât și disciplinele științifice. Fotografia este, desigur, un amestec remarcabil de artă și știință, iar în fotografie mi-am găsit habitatul natural. Ca fotograf, am încercat mereu să fiu obiectiv și să surprind frumusețea naturală, pură, să compun imaginea esențială.
Fotografia mea evoluează dintr-o explorare a impactului vizual care poate fi creat atunci când forma este făcută pentru a evoca emoție. Mă străduiesc să amplific calitățile inerente formelor, reducând în același timp calitățile străine, să creez imagini cu emoție sugerată și prezență sporită. Emoția sugerată este sporită și mai mult de starea de spirit a naturii și de abstracție. În mod similar, prezența vizuală este îmbunătățită și mai mult prin simplificarea pe tot parcursul scenei. Imaginile cu aceste calități vorbesc despre scopul meu de a crea o realitate vizuală nealterată. În acest fel, imaginile mele nu prezintă întrebări sau răspunsuri specifice, ci mai degrabă se prezintă ca niște conversații pentru privitor. Crearea și compunerea formatelor de emisiuni TV, scenariul și regia de reclame, sau scrierea scenariilor, mi-au oferit abilitățile de a intra în legătură cu publicul. Captarea esenței locurilor este căutarea mea continuă, pentru a crea imagini proaspete care să atragă privitorul în interior. Este o provocare și o aventură continuă, pentru că fiecare loc și împrejurare necesită un răspuns special. În timp ce „Drumul spre Rai”, sculptat de strălucitul Brâncuși la Târgu-Jiu, a fost scopul meu principal, dorința mea de a face oamenii să simtă spiritul diferitelor localități, m-a condus către explorări conexe ale municipiului Târgu-Jiu, pentru a capta spiritul care este, încă în viață, în acest oraș – erou”. Din 2011, Ionel Scăunașu lucrează la cotidianul local „Gorjeanul” – primul ziar al Gorjului din 1924, în calitate de director adjunct. Odată ieșit din peisajul audiovizual, ca un arc de-a lungul timpului, directorul adjunct al publicației a revenit la „prima dragoste” – fotografia, oferindu-i acestei arte din ce în ce mai mult timp.

Expoziții și premii
Expoziția ,,Anotimpul Tăcerilor” este cea de-a V-a Expoziție personală a artistului fotograf Ionel Scăunașu, după cele organizate la Târgu-Jiu (Parcul Coloanei și Muzeul Județean ,,Alexandru Ștefulescu”), Drobeta Turnu Severin, Ramnicu Vâlcea. La acestea se adaugă participarea la Expoziția colectivă de la Roma și premiul obținut în urma participării la Proiectul Internațional enREDadas, pentru Săptămâna a VII-a pentru Educație Artistică, promovat de UNESCO.

De ce adorația pentru sculpturile lui Brancuși?
,,Într-adevăr, am surprins sculpturile („fecioarele”) lui Brâncuși, în fiecare anotimp, în fiecare lună, în fiecare zi, în momente special (răsărit, dimineața, ziua, seara, noaptea, soarele și luna, color și alb/negru s.a.m.d). Monumentalitatea capodoperelor brâncușine care compun Ansamblul Monumental Constantin Brâncuși, din Târgu-Jiu, este eternă; cel care curge necontenit este timpul… anotimpul”, a răspuns Ionel Scăunașu. Artistul fotograf a fost întrebat și de ce revine asupra motivului Brâncuși, iar răspunsul a fost unul pe măsură. ,,Răspunsul la întrebarea „Ce m-a făcut să repet în fotografiile mele același motiv, dar în alt timp” este tot la Brâncuși, descoperindu-l chiar și în aforismul său: „Un monument depinde întotdeauna de locul specific pe care îl alegi și de cum va răsări soarele, sau apus peste el, de materia înconjurătoare însăși… Abia atunci, cu aceste date (perspectivă, fotografiată în diverse momente și luate din diferite unghiuri), poți să-ți alegi materialele și să-i studiezi formele – care va trebui să se conecteze perfect cu Natura – și să-i fixeze monumentalitatea”. Apoi, Ansamblul Sculptural Calea Eroilor nu este doar un „Muzeu în aer liber”, ci și o lucrare de arhitectură și amenajare, armonia sa cu mediul (natura) fiind elemente foarte importante. În același timp, meditația, armonia și bucuria nu pot fi oprite de constrângeri temporale. „Nu căuta formule obscure sau misterioase. Acestea sunt doar bucuriile simple pe care ți le ofer aici. Privește-le până le vezi. Cei mai apropiați de Dumnezeu le-au văzut.”
A.S.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here