Alergiile alimentare

734

Alimentația este un act obligatoriu pentru menținerea vieții, iar ce și cum mâncăm se reflectă asupra stării de sănătate. Prevalența alergiilor alimentare este în creștere în ultimii ani, ajungând la 2-3,7% în rândul adulților și 6% la copii.
În aproximativ jumătate din cazuri (48%), răspunsul imun asociat alergiilor alimentare este de tip I, presupunând implicarea anticorpilor IgE, simptomele apărând la scurt timp după ingestia alimentară. Acest tip de reacții se întâlnește frecvent în cazul alergiilor primare, ce apar încă din copilărie.
Principalii factori implicați în apariția alergiilor alimentare sunt predispoziția genetică, expunerea la alimente și caracteristicile moleculare ale alergenului, cel mai important rol jucându-l factorii genetici: riscul de apariție a alergiilor alimentare la copii cu părinți sănătoși este de 5-15%, acesta crescând la 40% la cei care au un părinte alergic, iar la copiii care au ambii părinți alergici, riscul ajunge la 60-80%.
Odată cu dezvoltarea socio-economică a crescut și prevalența alergiilor alimentare, ceea ce a dus la apariția „teoriei igienei”, constatându-se o relație invers proporțională între gradul de igienă și apariția reacțiilor alergice. O explicație ar putea fi aceea că persoanele ce provin din medii cu o igienă riguroasă prezintă IgE mai puțin „antrenate” în apărarea imună a organismului, reacțiile alergice apărând astfel mai ușor.
Consumul de alimente semipreparate, bogate în aditivi alimentari, precum și modificările apărute în ceea ce privește obiceiurile alimentare au dus la creșterea numărului de potențiali alergeni alimentari.
Un alt factor incriminat în apariția alergiilor alimentare este alimentația artificială a sugarului, formulele de lapte conținând proteine potențial alergene. OMS recomandă alimentația naturală pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, laptele matern reprezentând cea mai adecvată sursă de nutrienți pentru nou-născut.
Studiile au arătat că diverse categorii de alimente sunt incriminate în apariția alergiilor alimentare în funcție de vârstă. Astfel, la vârsta copilăriei, reacțiile alergice apar în special la lapte, ouă, grâu, pește, soia și arahide. La adult, alimentele ce determină cel mai adesea reacții alergice sunt peștele, fructele de mare, fructele (cireșe, piersici, prune, caise), fructele oleaginoase și alunele.
Mai mult decât atât, obiceiurile culturale din diferite țări încurajează consumul anumitor alimente, care ingerate frecvent și în cantități crescute pot duce la apariția simptomelor de alergie. Este cazul Italiei, unde sunt mai frecvente alergiile la diverse fructe, roșii, porumb, sau al Statelor Unite, unde consumul crescut de arahide este responsabil de creșterea extrem de rapidă a numărului de reacții alergice, inclusiv șoc anafilactic.
Alergii alimentare se pot întâlni și în cazul consumului de organisme modificate genetic.

Simptome
În ceea ce privește alergiile alimentare, acestea se caracterizează printr-o mare varietate a simptomelor, cele mai frecvente fiind: prurit al buzelor, limbii, vărsături, diaree, urticarie. Fatigabilitatea cauzată de alergii este resimțită mai ales dimineața, imediat după trezire, sau după-amiaza, și nu este ameliorată de repaus. Durerea, rigiditatea la nivelul centurii scapulare, gâtului, spatelui, care se pot însoți de cefalee, pot dura zile sau chiar săptămâni. Tulburările psihice, de tipul nervozității, anxietății, confuziei, depresiei sunt frecvent întâlnite în rândul persoanelor alergice.
Simptomatologia alergiilor alimentare se poate instala la scurt timp (minute sau chiar secunde) după ingestie, prin șoc anafilactic sau urticarie. Alimentele asociate de cele mai multe ori cu acest tip de reacție imună imediată sunt ouăle, nucile, arahidele, peștele și fructele de mare.
Alergiile alimentare se pot asocia însă și cu o reacție imună întârziată, simptomele apărând la câteva ore până la câteva zile după ingestia alimentară. Simptomele cel mai frecvent întâlnite în această situație sunt fatigabilitatea, iritabilitatea, depresia, insomnia, cefaleea, scăderea puterii de concentrare, indigestie, colici, diaree, meteorism etc., iar alimentele cel mai frecvent incriminate sunt laptele, ciocolata, legumele, citricele și aditivii alimentari. Datorită acestei întârzieri, este mai dificil să se determine cauza alergiei alimentare.
Principiul ce stă la baza tratamentului alergiilor alimentare constă în evitarea alimentelor ce determină apariția simptomatologiei. Acest lucru necesită însă o atentă selecție a alimentelor, citirea cu atenție a etichetelor nutriționale pentru a identifica eventualele ingrediente ce pot produce alergie. Este important să remarcăm că legislația în vigoare privind siguranța consumatorului ia în considerare nevoile persoanelor cu alergii alimentare, etichetarea alimentelor ținând cont de lista celor mai alergene ingrediente și derivați ai acestora.
Un alergen poate fi prezent în mai multe alimente, așa cum mai mulți alergeni pot fi prezenți în același aliment. Proprietățile alergene pot avea atât componentele normal prezente în alimente, cât și aditivii alimentari. Mai mult decât atât, uneori simptomele pot să apară la alergeni „mascați”.
Aceștia sunt definiți ca substanțe natural prezente în alimente, al căror nume nu apare pe etichetele nutriționale. Un astfel de exemplu este glutamatul monosodic, găsit în mod normal în roșii, ciuperci, porumb, mazăre, parmezan etc. Aceleași proprietăți alergene le are însă și aditivul E 621. Simptomele alergiei la glutamatul monosodic sunt dependente de doză, astfel încât pentru a nu limita consumul alimentelor ce conțin în mod natural glutamat, se indică eliminarea din dietă a aditivului E 621.
Material informativ realizat de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie, Cabinet Planificare familială, Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here