Recent, în capitala Spaniei a avut loc al treilea Congres Mondial de Medicină Preventivă şi Siguranţa Pacientului, organizat de International Association for Risk Management in Medicine (IARMM), http://www.iarmm.org/, reuniune ştiinţifică internaţională care a cuprins doctori din diferite specialităţi şi specialişti în Managementul Sanitar de îngrijire a pacienţilor internaţi într-o unitate spitalicească.
Comitetul de Organizare al Congresului a inclus, alături de Preşedintele Congresului, Ryoji Sakai (Congress President. President of IARMM . Dr. Med. Hon. Prof. SU, former Profs. TWU, EPFL, USM, etc., Japan), Allen J Vaida (IARMM Advisor, Dr. Executive Vice President, The Institute for Safe Medication Practice , USA), Aidan Halligan ARMM Secretary (Prof. MD University College London, Brighton and Sussex University Hospitals, UK, şi profesorii universitari de medicină din 55 de ţări de pe toate continentele.
Din România, ca major organizator al Congresului a fost nominalizat, din partea Staff-ului IARMM, Dr. Aurelian Udriştioiu, Membru al Academiei Naţionale Americane a Biochimiei Clinice, (NACB), Washington D.C din anul 2005, Medic şef-laborator, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu.
Timp de trei zile, de dimineaţa şi până în seară, lucrările Congresului, în cadrul secţiunilor Prezentări Orale, Lecturi Educaţionale, Discuţii la Panel şi Prezentări de Postere, au avut în atenţie grija faţă de pacientul spitalizat, privind îngrijirea lui medicală şi siguranţa îngrijirii, indiferent de secţia unde este internat pacientul (Clinical Safety).
Printre temele din Topic, al cărui titlu exprima deja esenţa comunicării, enumerăm :“O revizuire model pentru a măsura siguranţa pacienţilor, Securitate şi Sănătate în Spitale”, unde Securitatea şi Sănătatea este o linie strategică prioritară și un factor cheie de succes pentru o administrare eficientă a spitalului, Autor, Jiménez-Buñuales, Unitatea de Medicină Preventivă, Fundaţia Spitalul Calahorra, Spania; lucrarea “Provocări de Cercetare în domeniul siguranței pacienților ”, Autor Isabel Rodrigo-Rincon, (Pamplona. Spania, Complexul Spitalier de Navarra); si lucrarea “Siguranța pacienților în societățile cu venituri medii, în situații de conflict, de atac sau de dezastre naturale”, autor Prof. Dr. Smilja Tudzarova Gjorgov, (Universitatea Clinică de Chirurgie Plastică şi Reconstructivă, Universitatea de Medicină <St. Chiril și Metodiu> bul. Maica Tereza, -Skopje, R. Macedonia).
Lucrarea “Un model de prioritizare între managementul riscului și căile de îngrijiri clinice”, Autor Bartoccioni F, (Dirigente medico presso: Azienda OSPEDALIERA S. Camillo – Forlanini, Italia), a subliniat faptul, că managementul riscului clinic include acţiuni variate care trebuie întreprinse în scopul îmbunătăţirii serviciilor medicale, să asigure siguranţa pacientului privind îngrijirea lui în stările de acutizare bruscă a bolii, siguranţa medicaţiei administrate la patul bolnavului, dialogul pacient – doctor, doctor – pacient (duble ways communication), privind starea clinică prezentă a pacientului, pe un fond de alertă clinică care ar putea apărea neprevăzut în boli cronice ca, afecţiuni pulmonare, casexia, cancere, infecţii, alergii, fibrilaţii atriale, sau alte stări facile, şi care ar impune un transfer rapid al bolnavului sau măsuri suplimentare de consultare cu comisii de alte specialităţi.
De asemenea Conferinţa cu titlul “Salvează o viață – Efectul echipei medicale de urgență în prevenirea deteriorării stării pacienţilor”, Autor, Takamitsu Kodama, Universitatea de Medicină, St Marianna, Catedra de Urgență, Tokyo, Japonia, a subliat necesitatea înfiinţării unei Comisii în toate unităţile spitaliceşti, cu rolul de a monitoriza printr-un sistem rapid intranet (RRS), orice schimbare bruscă a parametriilor de monitorizare a pacienţilor ca: – creşterea bruscă a tensiunii, TA maximă> 170 mm Hg sau < 90 mm Hg, Pulsul >132 b/min sau mai mic de 40 b/min, frecvenţa respiraţiei < 8 c/min sau > 36 c/min, diureză< 50 ml/4 ore, sau scăderea bruscă a Hemoglobinei < cu 2 unităţi faţă de cea iniţială cu 24 de ore înainte.
La secţiunea de prezentări orale “Tehnologia Clinică a siguranţei în laboratorul de analize medicale”, în lucrarea “Reticulocitele, celulele roşii din sânge, noi sau vechi? Reticulocite si riscul de tromboză” Autor, Dr. Louis Van Hecken (medic generalist, Belgia), s-a subliniat faptul că reticulocitele sunt un risc major de tromboze venoase acute, în timpul apariţiei “crizei reticulocitare”, ceea ce înseamnă creşterea lor bruscă după administrarea de tratamente ca Vitamina B12, Fier, sau în urma unor anemii hemolitice chimice, toxice, medicamentoase sau autoimune.
De asemenea, datorită faptului că celulele rosii se hrănesc numai cu glucoză sau faptul că în membrana eritrocitară se găsesc glucide linkate, numărul de reticulocite la un moment dat s-ar putea corela cu valoarea glucozei în sânge sau cu monitorizarea glicemiei prin HbA1c.
Tot în această secţiune, o audienţă crescută a înregistrat şi lucrarea autorilor, Dr. Aurelian Udriştioiu, Director de laborator, Spitalul Judeţean de Urgenţă Târgu-Jiu şi Prof. PhD Dr.Manole Cojocaru, Facultatea de Medicină Titu Maiorescu, Disciplina de Fiziologie, Bucureşti, având ca titlul “Efectele alcoolului exogen și endogen asupra funcțiilor hepatice “.
Autorii au subliniat faptul că boala de ficat în anul 2013 a fost a 12-a cauză de deces în Statele Unite, decesele anuale fiind raportate, în număr de 27.000 de cazuri, în statistica de la Centrul pentru Controlul şi Prevenirea Bolilor, USA.. În țările occidentale, până la 50% din cazurile de boli de ficat în stadiu terminal au consumul de alcool ca un factor etiologic important. Mortalitatea la ciroză alcoolică este mai mare decât cel al cirozei non-alcoolice, cu o rată de supravieţuire la 5 şi 10 ani de numai 23% pentru bărbaţi şi 7%, respectiv, pentru femei.
România se află la egalitate cu Portugalia privind numărul cazurilor de ciroză care este o formă ireversibilă a bolilor de ficat și care apare la aproximativ 30% din consumatorii de alcool excesiv. Această formă de ciroză apare la bărbaţii care au consumat cantități mari de alcool pe zi (> 100 mg alcool 40%), timp de 10-15 de ani, iar la femei, în mai puțin de 7 ani.
Valoarea bilirubinei totale (5,6 mg / d L valoarea medie, SD = 0,04), prelungirea timpului de protrombină (PT), [INR = 4,53 valoare medie, SD = 1.63], trombocitopenia, <100 /mm³ trombocite în sângele periferic și hipoalbuminemia (1,2 mg d / l, în valoare medie , SD = 0,083) sunt markeri de hepatită alcoolică severă şi / sau ciroză.
Cercetările de laborator au evidenţiat faptul că enzima alcool dehidrogeneză (ADH) este o enzimă care face posibil ca oamenii să bea bere, vin și alte băuturi alcoolice. Cu toate acestea, funcția sa “reală” este considerată de a face conversia alcoolului, generat de bacteriile din intestine, in alte produse metabolice (acetaldehidă). Persoanele cu anumite forme mutante de ADH (mARN-155) pot fi deosebit de sensibile la alcool, faţă de persoanele sănătoase.
De asemenea noile cercetări în acest domeniu au reliefat faptul că alcoolul ar putea fi produs în mod natural în organism, prin urmare, s-a instalat termenul de sindromul “auto-fabrică de bere” la pacienţii cu infecţii intestinale, în special cu bacteriii Gram negative, cu antigene lipopolizaharidice (LPS), responsabile de procesul de iniţiere a fibrozei hepatice la nivelul celulelor Kupffer (TLR-4 receptors).
De exemplu, drojdiile, cum ar fi Candida albicans produc ușor etanol in-vitro. La aceste persoane atipice, etanolul endogen s-ar putea produce după ce au mâncat alimente bogate în carbohidraţi. Un polimorfism genetic special ca rezultat în activitatea redusă a enzimelor implicate in metabolizarea hepatică a etanolului ar putea explica diferenţele etnice în ratele de producție de etanol endogen.
Totuşi la oamenii potenţiali sănătoşi, studiile confirmă că un consum moderat de vin este asociat cu concentrații plasmatice ridicate de omega-3, acizi grași polinesaturați, reducerea vâscozității sângelui, îmbunătățirea sensibilității la insulină, scăderea agregarii trombocitelor și schimbări benefice în plasmă a proteinelor de coagulare, creșterea HDL-colesterol (colesterolul bun), şi creşterea efectului cardioprotector cu 50%.
În finalul lucrării s-a subliniat faptul că dintre băuturile alcoolice, vinul roşu, cu o varietate de polifenoli, inclusiv acizi fenolici, taninuri, resveratrol (un antioxidant puternic) şi flavonoide, pare să aibă efecte antioxidante semnificativ mai mari, fiind şi anti-cancerigen și anti-inflamatorii, în contrast cu ginul (etanol fără polifenoli), sau cu abuzul de etanol, cu efect cancerigen.
În secţiunea Farmacologie din ultima zi a Cogresului s-a remarcat lucrarea “ASTRA – Algoritmi pentru Seniori “Terapie Ameliorare: Analiza Riscului de polipragmazie în disfuncţii cognitive şi demenţă,” Autor, Ursula Wolf, Departamentul de Farmacologie și Toxicologie, Martin Luther University Halle-Wittenberg, Germania, în care s-a subliniat grija medicilor care tratează bolnavii din spitale venind cu medicamente prescrise de medicii curanţi pentru afecţiuni asociate, alta decât aceea pentru care sunt internaţi, bolnavi care prezintă pericol de polipragmazie şi intoxicaţii medicamentoase.
La ceremonia de închidere a Congresului participanţii la Congresul IARMM 3rd World Congress of Clinical Safety, cu deviza “Clinical Risk Management”, şi-au dat întâlnire în anul viitor, în Macedonia, undeva pe malul lacului Ohrid.
Dr. AU.
