În materie de boli mărul are doar două boli mai periculoase – rapănul şi făinarea – însă în materie de dăunători are cu adevărat o mulţime, unii mai păguboşi decât alţii. Astfel :
1 – Păduchele din San Jose – Qadraspidiotus perniciosus – care este polifag atacând peste 200 de specii pomicole, arbuşti şi chiar plante ierboase (măr, păr, cireş, vişin, viţă de vie, căpşuni, fragi etc). Acesta la pomii fructiferi atacă tulpinile, ramurile, frunzele şi fructele şi în locul unde aceştia se fixează ca să sugă seva prin înţepare apar pete roşii specifice. Pomii astfel atacaţi suferă mult în creştere şi dezvoltare, iar cu timpul li se uscă vârfurile. Pe fructele atacate apar puncte roşii înconjurate de aureolă roşiatică (ca la înţepătura de purece pe pielea omului). Aceste fructe rămân mai mici, se deformează, deci se depreciază calitativ. Combaterea începe cu tratamentele din repausul vegetativ (acestea vor fi subiectul altui articol) şi continuă în vegetaţie cu: Actelic 50 EC – 0,2 %, Admiral 10 EC – 0,1 %, Carbetox 50 CE – 0,3 %, Decis 2,5 CE – 0,05 %, Ecalux 25 EC – 0,1 %, Fastac 10 EC – 0,02 %, Imidan 50 WP – 0,2 %, Lanate 25 WP – 0,2 %, Magic 20 CE 0,2 %, Metil Cotnion 50 WP – 0,08 %, Nurelle S 50 / 500 EC – 0,07 %, Ordatox 25 CE – 0,2 %, Pyrimex 48 EC – 0,2 %, Pallas 50 EC – 0,3 %, Reldan 40 EC 0,1 %, Rival – 0,1 %, Sanvalerate 200 EC / 0,04 %, Zolone 25 WP – 0,3 %. Aceste tratamente se fac combinat cu cele pentru combaterea bolilor şi se repetă la 10 – 15 zile fără a folosi succesiv aceleaşi produse ca în tratamentul anterior.
2 – Gărgăriţa bobocilor de măr – Anthonomus pomorum – iernează ca adult în crăpăturile scoarţei pomilor şi la dezmugurit consumă mugurii pe care îi perforează. În aprilie depun 2 – 5 ouă în bobocii florali astupând orificiul făcut în aceştia cu o substanţă cleioasă. Larvele se dezvoltă în interiorul butonilor florali consumând staminele, pistilul şi petalele şi apoi împupează tot aici. În iulie adultul găureşte din interior bobocul care deja s-a brunificat şi uscat. Se hrănesc puţin cu frunze şi apoi intră în diapauza de vară şi ulterior în hibernare. Combaterea se face prin tratamente cu: Carbetox 37 CE – 0,4 %, Fyfanon 50 EC – 0,3 %, Pallas 50 EC – 0,3 %, Sinoratox 35 CE – 0,2 %. Aceste tratamente se fac combinat cu cele pentru combaterea bolilor şi se repetă la 10 – 15 zile fără a folosi succesiv aceleaşi produse ca în tratamentul anterior.
3 – Acarieni – Panonichus ulmi, Tetranichus viennensis – atacă şi alte specii pomicole împiedicând hrănirea normală a fructelor cu substanţe nutritive şi astfel ele rămân mai mici. Atacă mugurii, frunzele, sepalele şi petalele florilor. Pe frunzele atacate apar pete mici, cenuşii care imprimă coroanei un aspect metalic. Ulterior acestea se usucă şi cad. Păianjenul roşu (P. ulmi) depune vara ouă pe frunze şi pentru iarnă pe partea inferioară a ramurilor, la ramificaţii sau în crăpături până la 150 de ouă. Iernează la baza tulpinilor, în crăpăturile scoarţei sau în depozitele de fructe. Combaterea se face cu: Actelic 50 EC – 0,05 %, Afix – 0,05 %, Avant 150 SC – 0,03 %, Basudin 600 SC – 0,2 %, Calipso 480 SC – 0,02 %, Cipermetrin 10 EC – 0,03 %, Corsair 20 EC – 0,015 %. Cymbush 10 EC – 0,0125 %, Cascade 5 EC – 0,05 %, Diazol 60 EC – 0,15 %, Deltaplan 25 EC – 0,01 %, Danex 80 SP – 0,15 %, Divipan 100 EC – 0,1 %, Dursban 480 EC – 0,2 %, Decis 25 FLOW 0,0075 %, Dimilin 25 WP – 0,03 %, Ecalux 25 EC – 0,1 %, Fastac 10 EC – 0,015 %, Imidan 50 WP – 0,05 %, Insegar 25 WP – 0,01 %, Karate 2,5 EC 0,01 %, Lanate 90 – 0,05 %, Magic Super – 0,2 %, Meotrin 20 EC – 0,05 %, Novadim 40 EC – 0,075 %, Nogos 50 EC – 0,1 %, Onefon 90 – 0,1 %, Oltitox 50 PU – 0,2 %, Runer 2 F – 0,04 %, Ripcord 40 EC – 0,0075 %, Sanvalerate 200 EC – 0,02 %, Sumicidin 20 EC – 0,02 %, Sumi Alpha 2,5 EC – 0,005 %, Suspect 10 EC – 0,03 %, Sevin 85 WP – 0,15 %, Sterpa 25 EC – 0,125 %, Sumicombi 30 EC – 0,02 %, Torque 55 SC – 0,04 %, Thiodan 35 EC – 0,15 %, Ultracid 40 EC – 0,05 %, Vantex 60 SC – 0,05 %, Victenon 50 WP – 0,05 % sau Zolone 25 WP – 0,3 %. Aceste tratamente se fac combinat cu cele pentru combaterea bolilor şi se repetă la 10 – 15 zile fără a folosi succesiv aceleaşi produse ca în tratamentul anterior.
4 – Păduchele lânos – Eriosoma lanigerum – formează colonii mari pe ramuri, lăstari, frunze, dar şi pe rădăcini. Înţeapă pomii pentru a suge seva şi la înţepături se formează nodozităţi cu aspect canceros, pomii se debilitează şi în final se usucă. Atacă şi părul, dar înmulţirea se face numai pe măr, are 8 – 10 generaţii pe an şi se răspândesc vara prin adulţi aripaţi. Spre toamnă coboară în sol şi se fixează pe rădăcini. Iernează ca larve la baza mugurilor, în crăpăturile scoarţei pomilor şi pe rădăcinile acestora. Combaterea se face cu: Carbetox 50 CE – 0,3 %, Decis 2,5 EC – 0,0125 %, Ecalux 25 CE – 0,1 %, Fastac 10 EC – 0,02 %, Imidan 50 WP – 0,1 %, Rival 0,1 %, Magic 20 CE – 0,3 %, Mavrik 2 F – 0,05 %, Nomolt 15 SC – 0,05 %, Nurelle S 50 / 500 EC – 0,075 %, Ordatox 25 CE – 0,25 %, Pyrimex 25 ME – 0,3 %, Sanvalerate 200 EC – 0,04 %, Sumi Alpha 2,5 CE – 0,04 %, Sumicombi 30 CE – 0,02 % sau Turingin 600 – 0,02 %. Aceste tratamente se fac combinat cu cele pentru combaterea bolilor şi se repetă la 10 – 15 zile fără a folosi succesiv aceleaşi produse ca în tratamentul anterior.
Respectați cu strictețe regulile de protecția muncii, perioada de repaus înainte de recoltare și indicațiile producătorilor menționate pe ambalajele pesticidelor folosite și păstrați-le pe acestea pentru eventuale litigii sau neînțelegeri.
Acordaţi atenţie deosebită protecţiei familiilor de albine avertizând prin intermediul primăriilor pe apicultori despre tratamentele fitosanitare ce le veți aplica.
Dacă toate astea fi-vor respectate …
Ing. Ion VELICI
