Pretinsa şi dorita prietenie dintre preşedintele Traian Băsescu, Parlament şi USL poate fi o capcană. În care pare a fi căzut inclusiv primul ministru Victor Ponta, preşedintele PSD şi copreşedinte al USL.
Traian Băsescu le-a mai propus o asemenea relaţie de prietenie şi liberalilor aflaţi la guvernare, sub primul ministru Călin Popescu Tăriceanu. Urmată de o decimare a miniştrilor incomozi ai cabinetului Tăriceanu. Pe baza unor dosare penale false au căzut ministrul Muncii, Paul Păcurariu, ministrul Justiţiei, un ieşean tânăr şi tot liberal. Ulterior, după demiterea miniştrilor Muncii şi Justiţiei, aceştia şi-au dovedit nevinovăţia. Doar că imaginea lor fusese murdărită.
Falsele acuzaţii le-au produs procurorii aflaţi sub comanda lui Daniel Morar, mai marele peste DNA la acea vreme, de care nu-i străin procurorul de la DNA Argeş, Călin Nistor(anchetator, între altele, al gorjenilor Ionel Manţog, Ion Vulpe şi Dan Ilie Morega), proaspăt avansat la DNA din capitală. Ca interimar, bănuiesc, dar la români interimatele au cel mai adesea statutul de definitiv. La fel cum se făceau delegările şi interimatele la ANP – Autoritatea naţională a Penitenciarelor – din vremurile recente ale guvernărilor multiple şi portocalii de sub obedientul Boc.
Credeţi, cumva, că întâmplător actualul ministru al Justiţiei, Mona Pivniceru, s-a scârbit de funcţia ce-o îndeplineşte în Cabinetul Ponta? Dacă Senatul va vota trecerea Monei Pivniceru la Curtea Constituţională a României, aproape sigur rămânem fără o profesionistă în actualul guvern. Este drept, premierul a declarat că n-o regretă, de parcă ar fi vorbit cu aşazisul „coabitator” al domniei sale Traian Băsescu, şi apreciază că vom câştiga un judecător corect la CCR. Numai că miza o reprezintă războiul din Marile Parchete. Război în care preşedintele Traian Băsescu punctează pe mai departe. Faptul că judecătorii şi procurorii din CCR au votat cum trebuie la referendum le-a dat voie să-şi voteze nişte pensii aberante. Vor fi răsplătiţi cu 80% din salariile lor de nababi.
Şi dacă Justiţie nu e, nimic nu e! Corupţia va rămâne la fel de mare, iar ţara se duce de râpă. Se vor vinde şi companiile de stat care-au mai rămas la ministerul Economiei. Cât priveşte Gorjul, dependent de minerit şi producerea de energie electrică, viitorul este sumbru. Pe termen scurt şi definitiv.
Că doar Uniunea Europeană ne ameninţă că am avea cele mai poluante termocentrale, iar cărbunele este, oricum, pe cale de dispariţie! Dacă se vor privatiza şi termocentralele, întreb şi eu nu dau cu parul, cu ce va mai rămâne statul. Că Gorjul riscă să piardă totul. Neexistând infrastructură, nici turismul nu se va putea dezvolta. Agricultura fiind de subzistenţă nu văd cu ce se vor mai ocupa gorjenii. Disponibilizările bat la uşă şi nimănui nu-i pasă.
Ion Predoşanu
