O meditaţie pe tema valorilor şi a destinului satului românesc

639

Prin antologia de autor ,,Dor de satul drag şi sfânt”, poetul Dorel Dobre Delagorj din Bumbeşti – Deal pledează pentru satul său natal şi locurile dragi din copilărie.
Încă din primele pagini ale cărţii, autorul îşi explică pseudonimul literar Dorel Dobre „Delagorj” evocând anii de şcoală din Bacău în care ceilalţi elevi îl apelau glumind „ăla de la Gorj”. El nu s-a ruşinat nicidecum de acest nume şi mândru fiind de apartenenţa sa la aceste meleaguri şi-a propus ca, atunci când va deveni scriitor, să-şi adauge numelui acest toponim „Delagorj” spunând: „Printre destine / Caut locul meu prin lume, / Menirea mea anume / Îşi are un rost, îşi are un nume! – Delagorj”.
Prin urmare, aşa cum arată şi titlul cărţii, autorul ne invită la o meditaţie pe tema valorilor (obiceiuri, tradiţii) şi a destinului satului românesc în condiţiile societăţii actuale dar nu este vorba doar despre satul natal al autorului ci şi despre valorile şi satul românesc în general.
Poeziile prezente în volumul antologic ,,Dor de satul drag şi sfînt” se încadrează pe mai multe paliere tematice: poezii dedicate valorilor naţionale şi internaţionale, poezii despre viaţa la ţară, poezii despre locurile natale şi familia tradiţională, meditaţii despre rostul omului pe pământ, etc. existând chiar şi o frescă social – politică.
În prima parte a cărţii, poetul redă periplul său prin lume şi valorile sale iar în partea a doua prezintă o poezie autobiografică şi face o ,,analiză” lirică a vieţii cu pasaje de meditaţii existenţiale.
Autorul nu a făcut, în cartea ,,Dor de satul drag şi sfânt”, o ordonare a textelor după subiect, ci le amestecă, pentru că, nu este aşa că, niciodată nu poţi să-ţi faci o cronologie a sentimentelor şi a trăirilor resimţite?…
O mare parte a textelor poetice publicate în acest volum sunt dedicate unor personalităţi ale cântecului popular gorjean (Maria Lătăreţu, Maria Apostol, Filofteia Lăcătuşu)şi ale cântecului românesc (Ion Dolănescu, Mădălina Manole, Laura Stoica) unor poeţi şi scriitori (Grigore Vieru, Viorel Gîrbaciu), unor ziarişti (Mihai Vulpe zis «Bacio», Dumitru Tinu de la Ziarul Adevărul) , unor actori români (Gheorghe Dinică, Jean Constantin), chiar şi unor cântăreţi străini (Michail Jackson).
Un loc aparte în versurile poetului Dorel Dobre Delagorj îl are sculptorul Constantin Brâncuşi căruia îi simte prezenţa la Masa Tăcerii (,,E cu tine lângă masă,/ Prins în oglindită-n stei”) prin poeziile «Înobilarea noului», «Coloană infinită iubirii» sau «Călător prin vise».
Versurile cărţii ,,Dor de satul drag şi sfânt” nu doar emoţionează, ci pot constitui şi un refugiu din captivitatea urbanului, a aglomeraţiei şi stresului oraşelor contemporane şi a nebuniei lumii actuale în general amintind despre locuri şi ocupaţii strămoşeşti, în mare parte aflate pe cale de dispariţie (poeziile «Peste deal», «În grădina casei mele», «Hai la strâns fânul căpiţă», «Hai mîndruţo la prăşit», «Sus la munte la Novaci», «La cosit», etc. sau alte texte care fac referire la oierit).
,,Dorul” pentru familia, timpurile trecute şi locurile natale par că îl copleşesc pe poetul Dorel Dobre Delagorj ce reuşeşte cu mult har să-şi transmită emoţia şi cititorilor săi. Astfel că poezii precum «Gorjule gură de aur», «Dor de Gorjul străbun», «Satul meu>>, etc. nu doar evocă imagini idilice ci îi şi invită pe aceştia să cunoască şi să străbată satul românesc fie „la picior”, fie auirea, doar cu gândul.
Poezia lui Dorel Dobre Delagorj surprinde plăcut prin diversitate, complexitate, prin versul său ce curge lin precum Jiul drag. În textele sale, el aminteşte numeroase toponime: Târgu Jiu, Runcu, Novaci, Polovragi, Apa Neagră, Tismana, Peşteana, Baia, Arcani, Rânca, etc. dar şi nume de râuri precum Jiul, Gilortul, Galben, inclusiv Dunărea.
Textul volumului ,,Dor de satul drag şi sfînt” este întregit şi înfrumuseţat de o serie de lucrări grafice excepţionale semnate chiar de poet.
Volumul de versuri ,,Dor de satul drag şi sfint” constituie un manifest liric pentru satul românesc (în contextul globalizării) al unui poet aflat la maturitate literară. Dorel Dobre Delagorj are măiestria şi sensibilitatea de a zugrăvi o lume idilică în care cititorul se poate regăsi cu uşurinţă şi cu bucurie.
Apreciez şi recomand cu plăcere cartea poetului Dorel Dobre Delagorj felicitându-l pentru ideea promovării meleagurilor natale.
Profesor Mariana Bendou, Scriitor, critic şi promotor cultural

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here