Producţia agricolă din acest an pare deocamdată că va fi una mai bogată spre deosebire de anul anterior când mii de fermieri din Gorj au fost afectaţi de secetă. Ca urmare a acestui fenomen produs în vara anului 2015, normele de venit din activităţile agricole stabilite pentru agricultorii de la nivelul judeţului nostru pentru anul curent sunt unele ceva mai scăzute, comparativ cu cuantumurile stabilite anul trecut. Mai multe detalii despre stadiul actual al lucrărilor agricole din Gorj, impozitul ce trebuie achitat de către agricultori în 2016 şi o posibilă reorganizare la nivelul Direcţiei Agricole Judeţene (DAJ) Gorj ne-a oferit directorul executiv al acestei instituţii, Dan Tănăsescu.
Reporter: Este bine cunoscut faptul că anul trecut micii şi marii fermieri din judeţul nostru au avut de suferit ca urmare a secetei ce s-a întins pe o perioadă de câteva luni, implicit şi producţia agricolă a fost una scăzută. Anul 2016 a adus norme de venit mai scăzute pentru agricultorii din Gorj?
Dan Tănăsescu: Veniturile din activităţile agricole supuse impunerii pe bază de norme de venit în conformitate cu prevederile art. 73 din Codul Fiscal cuprind veniturile realizate individual sau într-o formă de asociere fără personalitate juridică din cultivarea terenurilor deţinute cu orice titlu, inclusiv cele date în arendă. Aceste norme de venit se stabilesc pe unitatea de suprafaţă, respectiv hectarul, cap de animal, respectiv familiei de albine. Aceste propuneri de norme de venit au fost întocmite de către Direcţia pentru Agricultură Gorj pe anul 2016 şi au fost înaintate către Administraţia Judeţeană a Finanţelor Publice în vederea aprobării publicării acestora. Specificăm faptul că impozitul pe venit din activităţi agricole se calculează anual de organul fiscal competent, prin aplicarea unei cote de 16% asupra venitului anual din activităţi agricole stabilit pe baza normei de venit anuale, impozitul fiind final. Anul acesta, ca şi în anii anteriori, împreună cu formele asociative în agricultură de la nivelul judeţului Gorj, respectiv Asociaţia Producătorilor de Cereale, Asociaţia Crescătorilor de Ovine şi Caprine, Asociaţia Crescătorilor de Albine, precum şi Asociaţia Crescătorilor de Taurine, am avut o discuţie benefică şi constructivă, în vederea stabilirii acestor norme de venit. Specificăm că aceste norme de venit se fac pe baza unui act normativ. În urma discuţiilor purtate şi ţinând cont de faptul că anul 2015 a fost un an secetos, deci producătorii agricoli au fost grav afectaţi timp de trei luni, în special, se observă acolo unde s-a realizat norma de venit pe cap de animal şi familii de albine, la cereale având o primăvară bună deci producţia nu a fost afectată, aceste norme de venit au fost un pic mai mici.
Reporter: Ne puteţi oferi şi câteva exemple de scădere ale acestor impozite?
Dan Tănăsescu: Ca nişte exemple, dacă facem o comparaţie cu anul trecut, aceste norme de venit pentru suprafaţa destinată producţiei vegetale la cereale se ştie că până la două hectare nu se ia acest impozit, deci numai peste două hectare. Dacă anul trecut am avut o normă de venit de 230 lei, anul acesta a scăzut la 210 lei. La legumele în câmp, acolo se impozitează peste 0,5 hectare, anul trecut am avut o normă de venit de 1.800 lei, iar anul acesta a rezultat o normă de 1.100 lei. La pomi pe rod se ia impozit peste 1,5 hectare – anul trecut a fost de 1.500 lei, anul acesta este de 1.200 lei. Pe cap de animal, au rezultat nişte reduceri semnificative: dacă la vaci peste două capete anul trecut aveam o normă de 390 lei, anul acesta avem 270 lei; la oi peste 50 de capete, anul trecut am avut o normă de venit de 40 lei, anul acesta avem 27 lei; la capre peste 25 capete de la 40 lei la 27 lei în 2016; la porci pentru îngrăşat peste 6 capete am avut în 2015 o normă de 50 lei şi acum avem 35 de lei; la albine peste 75 de familii, anul trecut am avut 35 de lei şi anul acesta avem 18 lei. Astfel venim în întâmpinarea producătorilor agricoli care au fost greu încercaţi în anul 2015, de aici rezultând şi această scădere, pentru că se face media pe ultimii trei ani şi, automat, intervine anul 2015 un an cu probleme.
Reporter: Cum au ieşit din iarnă culturile de cereale însămânţate în toamna anului trecut?
Dan Tănăsescu: Pentru a obţine producţia agricolă în anul 2016, campania agricolă a început în toamna anului 2015, odată cu demararea în plin a lucrărilor de pregătire a patului germinativ şi însămânţărilor culturilor de cereale păioase din toamnă. Structura pentru acest an a fost de 12.190 de hectare, respectiv 9.850 hectare de grâu, 2.000 hectare triticale şi 340 hectare de orz. Monitorizăm stadiul de vegetaţie la aceste culturi. Cele 12.190 de hectare au fost semănate în epoca optimă, beneficiind şi de faptul că am avut o toamnă prelungită, condiţii climatice bune, mă refer aici la cantităţi de precipitaţii optime şi temperaturi ridicate. Spun de precipitaţii pentru că, intrând în toamnă după o vară secetoasă, având parte de aceste precipitaţii s-au putut face şi lucrările menţionate mai sus în condiţii foarte bune, beneficiind şi de toamna mai lungă automat s-au putut face şi însămânţări în condiţii bune, astfel că în iarnă aceste culturi au intrat destul de bine. Până în prezent, nu sunt probleme deosebite în judeţ la aceste culturi. Atunci când în judeţ am avut temperaturi negative de până la – 20 grade Celsius, au găsit aceste culturi sub un strat de nea de până la 20 de centimetri. Deci ninsoarea care a căzut înainte de venirea îngheţului a protejat culturile. Mici probleme au fost în judeţ după topirea zăpezilor, odată cu nişte precipitaţii care au fost ceva mai mari, solurile mai ales cele argiloase şi acolo unde am avut denivelări pe anumite terenuri, nu au mai putut prelua această cantitate mai mare de apă şi, practic, a apărut fenomenul de băltire pe anumite locuri, deci apa a stagnat şi acolo unde a stagnat mai mult de zece zile a dus pe alocuri la îngălbenirea culturilor şi, pe anumite suprafeţe, chiar şi la dispariţia acestora, dar nu vorbim despre tot judeţul.
Reporter: Deşi a trecut aproape o lună şi jumătate din anul curent, care ar fi previziunile pentru anul agricol 2016 pentru Gorj?
Dan Tănăsescu: Se pare că şi anul 2016 este unul capricios. Au alternat temperaturile pozitive cu cele negative, am avut totuşi noroc cu stratul de zăpadă venit la timp pentru a proteja culturile de îngheţ. Cu cantităţile de apă pe o parte este bine, pe de altă parte nu prea, refăcându-se totuşi rezerva de apă din sol care a fost grav afectată de această secetă, în aceste zile au fost ceva precipitaţii însă cantităţi mici. Să sperăm că şi anul acesta va fi cel puţin ca anul trecut la partea de cereale, unde am avut producţii medii de 3.300 de kilograme la hectar, ca şi acum doi ani, deci n-au fost afectate. Problemele au apărut în 2015 la plante de nutreţ, la fân, după luna mai.
Reporter: Se vorbea la nivelul întregii ţări despre o reorganizare la nivelul conducerii Direcţiilor Agricole Judeţene. La Gorj, cum merg lucrurile?
Dan Tănăsescu: S-a pus în discuţie o reorganizare la nivelul directorilor. Am fost prezenţi la Ministerul Agriculturii acum o săptămână, am fost evaluaţi de către ministru, deocamdată calificativul a fost „Foarte Bine” deci nu sunt probleme. La nivel de Direcţie ar trebui să fim 15 posturi de execuţie şi unul de conducere şi nu avem deocamdată decât 11 de execuţie şi unul de conducere, deci suntem deficitari cu 4 posturi. Am discutat şi în acest sens cu domnul ministru să vedem ce se poate face, eventual o deblocare de posturi şi organizarea unor concursuri.
A consemnat Izabella Molnar
