Am impresia că drumurile noastre toate, ale Gorjului adică, sunt cu mult mai proaste decât ale judeţelor din împrejurimi. Şi Vâlcea şi Doljul, de Hunedoara ce să mai vorbesc ne-au luat-o cu mult înainte. Iar drumurile, nu-i aşa, înseamnă infrastructura care-i îndepărtează pe turişti.
Fac zilnic naveta între Peştişani şi Târgu-Jiu, dus-întors. Ei bine, de vreo patru ani încoace, şoseaua s-a deteriorat rău de tot. Niciodată, din 2009 încoace, poliţiştii lui Vodă Caragea – mai marele peste poliţiştii gorjeni – nu opreau autocamioanele supraîncărcate cu buşteni de stejar, fag şi brad chiar, ce depăşeau 40 de tone. Aşa credeam eu, dar un şofer de pe o reţea internaţională de succes, la transporturi auto mă refer, mi-a zis că mai înainte a transportat şi el buşteni. Dar încărcăturile sale ajungeau şi la 55-57 de tone. Păi cum să reziste asfaltul de pe şoseua Târgu Jiu-Baia de Aramă? Pe Vale Sohodolului n-am fost demult. Iar atunci am văzut cât de îngustă-i calea spre minunăţiile naturii. Că n-aveau loc două autoturisme, unul pe lângă altul. De starea proastă a drumeagului, ce să vă mai vorbesc!
Despre asfaltul dintre Peştişani şi Hobiţa, pe care merg şi turişti străini la Casa Memorială „C. Brâncuşi”, mi-e şi ruşine să spun. E plină de gropi. Nici Primăria Peştişani, dar nici Consiliul Judeţean Gorj n-o bagă-n seamă. Cui îi pasă că ne facem de râs în faţa străinătăţii? Domnului dr.ing. Ion Călinoiu bănuiesc că nu. Iar primarului suspendat al comunei Peştişani, şi niţel ascuns, ing. Florin Pavel nici cât negru sub unghie!
Există, la mai toată lumea, prostul obicei de a blama şi chiar înjura perioada comunistă. Şi totuşi, asfaltarea drumului de la Peştişani la Casa Memorială „C. Brâncuşi” de pe atunci datează. Prin anii de început ai deceniului şapte, cu mult înainte de 1968, Şeful Miliţiei regiunii Oltenia, generalul Sprâncenatu, a avut curajul să meargă la primul secretar al regiunii, Ion Stănescu.
E drept, generalul Sprâncenatu se născuse la Hobiţa. În nici un moment, Ion Stănescu, care deţinea şi funcţia de preşedinte al Consiliului Popular al regiunii Oltenia, nu l-a suspectat că vrea să aibă asfalt până acasă. Despre generalul Sprâncenatu, dat afară ulterior din Miliţie pentru că-i rămăsese fiul în străinătate, mi-a vorbit Vetuţa Vâlcu. Iar pe fostul şef al regiunii Oltenia, apoi şef al Internelor şi al Securităţii statului român din acele vremuri, l-am cunoscut personal înainte de obştescu-i sfârşit. Personal îmi explicase: „Da, Sprâncenatu a venit la mine şi mi-a propus să asfaltăm drumul spre Hobiţa. Şi pe atunci veneau la Brâncuşi foarte mulţi francezi. Am apreciat că-i o treabă bună, am supus-o aprobării şi am făcut asfaltul”.
Asfalt pe care nimeni nu vrea ori nu poate să-l repare. Primăria dă vina pe Consiliul Judeţean, probabil CJ Gorj pe Direcţia Judeţeană a Drumurilor şi Podurilor. Şi nimeni nu face mai nimic. Şi atunci mai vrem să sporească numărul de turişti şi profitul acestui domeniu de activitate. În vremea asta, un poet visători, cum e Laurian Stănchescu, care-mi este şi amic pe deasupra, se-mbată cu apă rece. Pretinde ca toţi poeţii visători că va aduce în ţară rămăşiţele pământeşti ale Titanului de la Hobiţa. N-ar fi mai bine să reparăm şoselele judeţului, începând chiar cu repararea gropilor dintre Peştişani şi Hobiţa? Ce ziceţi maestre dr.ing. Ion Călinoiu? Că dacă aşteptăm sfârşitul mandatului şi ieşirea la o binemeritată pensie n-am mai avea nicio şansă!
Ion Predoşanu
