Apicultorii din Gorj au fost grav afectaţi de seceta din această vară. Producţiile de miere înregistrate de către aceştia sunt astfel inferioare celor din anii trecuţi. Principala cauză a fost lipsa precipitaţilor care au afectat puternic culturile de rapiţă, floarea-soarelui şi salcâm. Specialiştii spun că aceste temperaturi i-a făcut pe apicultorii să caute tot felul de soluţii pentru a nu-şi pierde familiile de albine. Ba mai mult, acest an este considerat unul dintre cei mai nefavorabili din ultimii 15 ani, în ceea ce priveşte producţia de miere de albine.
Aproximativ 1.200 de membri fac parte din Asociaţiei Crescătorilor de Albine (ACA), sucursala Gorj aceştia deţinând 52.000 de familii de albine. Situaţia lor nu este prea bună în această perioadă, putem să o numim chiar dramatică, deoarece ei au fost nevoiţi să apeleze la tot felul de “improvizaţii”, pentru ca familiile de albine să supravieţuiască.
Mierea de tei şi salcâm, puţină
Apicultorii locali s-au confruntat cu cel mai greu an din toate timpurile. Temperaturile de peste 40 de grade Celsius şi seceta au afectat puternic familiile de albine şi cantitatea de miere produsă, ceea ce înseamnă că în acest an vom avea mai puţină miere de tei şi salcâm. “Condiţiile meteorologice şi-au pus amprenta pe apicultura din Gorj, asta deoarece seceta a afectat puternic familiile de albine şi cantitatea de miere produsă de acestea. Urmare a secetei, a fost floare de salcâm puţină, aceasta constituind principala sursă de nectar şi polen. A fost unul dintre cei mai nefavorabili ani în ceea ce priveşte apicultura din ultimii 15 ani”, a declarat Adrian Cernitoiu, preşedintele ACA Gorj.
Creşte preţul mierii
Primăvara se anunţă una cu semne de întrebare, în special pentru stupari care au preferat să rămână pe loc. Aceştia fac eforturi pentru a completa rezerva de hrană pentru iarnă. Principala sursă de hrană a albinelor fiind salcâmul şi fâneţele din care acestea îşi extrag nectar şi polen iar din cauza secetei excesive sursa de hrană a fost foarte scăzută. Diminuarea producţiei de miere, dar şi lipsa resurselor financiare pentru pregătirea stupilor în iarnă va aduce şi o creştere a preţului mierii pe piaţa internă, deşi mai mult de jumătate din producţie merge anual la export. Apicultorii beneficiază în acest an de fonduri comunitare şi naţionale de circa 6 milioane de euro pentru cinci măsuri de susţinere, incluse în Programul Naţional Apicol (PNA), sumele solicitate de apicultori fiind însă de 3-4 ori mai mari decât fondurile disponibile, respectiv de 25 de milioane de euro. Prin PNA sunt alocate în perioada 2011-2013 aproape 29 de milioane de euro, programul fiind susţinut 50% din fonduri europene şi 50% din bugetul naţional.
Andrada Bărăitaru
