Cu binecuvântarea ÎPS Părinte, dr. Irineu, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, vineri, 21 aprilie 2023, în ziua Hramului «Izvorul Tămăduirii» a fost prăznuită cu aleasă şi slăvită cinstire Maica Domnului, Sfânta Liturghie fiind oficiată de către un sobor ales de călugări şi preoţi din care au făcut parte: Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioachim Pârvulescu, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei şi stareţul Mănăstirii Lainici, doi oaspeţi din Republica Moldova, Preacuviosul Părinte Arhimandrit Paisie Cecan, Stareţul Mănăstirii «Noul Neamţ», Chiţcani (Tiraspol) şi fratele său de trup şi de credinţă dreptmăritoare, Onufrie Cecan, Preacucenicul Părinte Nicolae Tănase, din Parohia «Sfânta Varvara» Petroşani, preacuvioşii călugări Ignatie şi Velican, slujitori mănăstirii, împreună cu alte feţe bisericeşti aale sfintei lavre. A fost o zi de mare sărbătoare, când credincioşi care au pregustat o zi însorită, dar, cu încercări de înnourare una dintre slujbele minunate ale acestui sfânt şi de către toată lumea preţuit lăcaş monahal în cadrul căruia Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioachim Pârvulescu, exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei şi stareţul Mănăstirii Lainici a reamintit celor prezenţi că s-au împlinit treizeci şi trei de ani de la punerea pietrei de temelie a Bisericii noi a mănăstirii binecuvântate de către Bunul Dumnezeu! Au fost prezenţi pelerini din Ardeal, din Gorj şi din alte colţuri ale ţării care au avut multe de învăţat legate de rolul şi importanţa «Izvorului tămăduitor» al credinţei noastre strămoşeşti! Printre cei aflaţi la slujbă au fost domnul arhitect Iulian Cămui, domnul Ion Frăţilescu, un evlavios consecvent, ca şi membrii familiei regretatului publicist şi documentarist, Constantin Avram, cum ar fi doamna Gheorghiţa Avram, împreună cu cei doi fii ai săi, domnul Irinel Avram şi domnul Cătălin Avram. La slujba liturgică au cântat la strană membrii Corului mănăstirii, iar, la sfârşitul oficierii slujbei Sfintei Liturghii a fost săvârşită Sfinţirea Aghiasmei şi s-a efectuat procesiunea tradiţională de purtare a sfintelor moaşte ale Sf. Irodion împrejurul celor două biserici ale mănăstirii. Aşa cum ne-a asigurat Preacuviosul Părinte Exarh Ioachim Pârvulescu, această procesiune va fi mult mai solemnă în ziua de 3 mai 2023, când va fi sărbătorit hramul Sfântului Irodion!
,,E necesar ca să înţelegem taina aceasta a «Izvorului Tămăduirii», ceea ce face Maica Domnului pentru noi”!
În cuvântul de învăţătură duhovnicească pe care l-a rostit Preacucenicul Părinte Nicolae Tănase, din Parohia «Sfânta Varvara» Petroşani a început prin a spune că sărbătoarea îi este închinată Maicii Domnului şi este un eveniment marcat de tradiţii şi obiceiuri cu o puternică încărcătură spiritual, nu are o dată fixă, fiind prăznuită în vinerea din Săptămâna Luminată, adică vinerea care urmează după Învierea Domnului. Astfel, istoria sărbătorii vine din timpul împăratului bizantin Leon I şi se referă la vindecarea unui orb de către Fecioara Maria. Maica Domnului l-a sfătuit pe împărat să-l ducă pe nefericit ca să se spele cu apa dintr-un izvor de lângă Constantinopol, pentru ca acesta să-şi poată recăpăta vederea, iar, ulterior, pe acel loc, împăratul Leon a ridicat o biserică, aceasta primind hramul «Izvorul Tămăduirii». Sfânta tradiţie spune că împăratul Leon (457-474), pe când era tânăr, încă neîncoronat, se plimba printr-o grădină din apropierea Constantinopolului şi acolo ar fi întâlnit un bătrân orb, cu care a vorbit despre Dumnezeu şi Învierea Fiului Său. După un timp, bătrânul l-ar fi rugat pe împărat să-i dea apă şi să-l ducă în cetate, însă, tânărul Leon a căutat în jur un izvor, dar nu a găsit. În momentul acela, însă, Maica Domnului i-a spus: ,,Nu este nevoie să te osteneşti, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în pădure şi, luând cu mâini apă tulbure, potoleşte cu ea setea orbului şi unge cu ea ochii lui cei întunecaţi”, după care viitorul împărat a găsit un izvor din care a dat să bea orbului şi i-a spălat faţa, astfel, că apa l-a vindecat imediat pe orb, iar Leon a exclamat: «Maica Domnului, eşti aici! Te-am găsit!». Astfel, Preacucernicul Părinte Nicolae Tănase a spus printre altele: ,,Maica Domnului dăduse acestui izvor o anumită charismă, cea a vindecării de boli. La un moment dat, când viitorul împărat Leon a căutat un izvor ca să spele ochii unui orb, un glas i-a proorocit că va fi viitorul împărat al Constantinopolului, şi în cinstea minunii făcute de Maica Domnului cu acest orb, Leon a zidit, când a ajuns împărat, la izvorul acela o biserică, iar, sfinţirea bisericii s-a făcut în vinerea din Săptămâna Luminată! Acest lucru a generat o sărbătoare în toată ortodoxia, mai ales că s-au făcut la acest izvor foarte multe vindecări, pentru că şi Împăratul Justinian şi-a aflat aici vindecarea. În decursul timpului, biserica a suferit mai multe calamităţi, dar, izvorul şi-a căpătat un renume pentru vindecarea credincioşilor, a împăraţilor şi chiar a rudelor împăraţilor. Imnografii au consemnat în textele lor toate minunile pe care le-a făcut Maica Domnului cu apa sfinţită.
,,Maica Domnului este numită cel de-al doilea Siloam”!
Maica Domnului a primit de la Dumnezeu toate charismele pe care le revarsă prin icoanele făcătoare de minuni, astfel că Maica Domnului este numită cel de-al doilea Siloam: «Bucură-te izvor de viaţă purtător, care asemenea mărilor, al doilea Siloam, reverşi minuni peste toată lumea», cu o referire la o cunoscută vindecare săvârşită de către Mântuitorul Hristos la scăldătoarea Siloamului! Aşa se face că Maica Domnului, concentrând în ea toate charismele, sfinţeşte ceea ce doreşte şi atunci când vrea, de aceea, la un moment dat este numită într-o stihire «Mama cerească şi izvorul dumnezeiesc al raiului», pentru că, de fapt, sărbătoarea se numeşte în ortodoxie şi «izvorul tămăduirilor», care se fac prin intermediul unor icoane făcătoare de minuni. De aceea,pentru apa care se sfinţeşte astăzi, încă din anul 1204 este o mănăstire numită şi «Izvorul Maicii Domnului», numai că atunci când mănăstirea a fost cucerită şi luată de la ortodocşi, minunile izvorului au încetat, însă, ele au reapărut atunci când mănăstirea a fost redată ortodocşilor. Noi, monahii şi credincioşii, toţi cei care au conştiinţa că Maica Domnului lucrează pentru vindecarea celor bolnavi, nu facem altceva decât să-i mulţumim Născătoarei de Dumnezeu! De aceea, imnografii i-au alcătuit texte, pictorii i-au pictat icoane minunate şi mulţi o cinstesc pentru charismele sale, pentru ca noi să spunem: «Bucură-te ceea ce eşti izvor, de viaţă dătător»! Sunt oameni care s-au dedicat lui Dumnezeu prin Maica Domnului, îmbrăţişând monahismul, oameni care se nevoiesc foarte mult! Aşadar, e necesar ca să înţelegem taina aceasta a «Izvorului Tămăduirii», ceea ce face Maica Domnului pentru noi! Ca urmare, să-i mulţumim Maicii 
Domnului pentru toate darurile sale, să zicem Acatistul Maicii Domnului care este o capodoperă a literaturii române, un imn închinat Maicii Domnului în care se spune: «Bucură-te, Maică, vestitoare de rugăciune», pentru că Maica Domnului este cea care ne dă şi rugăciune, dar, şi mijlocire către Dumnezeu. De aceea, Maicii Domnului i se cuvine slava, alături de Tatăl, de Fiul şi de Sfântul Duh! Amin”. În încheierea sărbătorii, prin osteneala şi cu bunăvoinţa obştei de călugări şi de slujitori ai mănăstirii, toţi credincioşi au fost invitaţi de către Preacuviosul Părinte Stareţ Ioachim Pârvulescu la o agapă creştinească în trapeza sfântului lăcaş monahal din Defileul Jiului.
HRISTOS A ÎNVIAT! ADEVĂRAT A ÎNVIAT!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
