Săptămâna Patimilor, ţinută de gorjeni

149

Ultima şi cea mai importantă săptămână din lungul Post al Paştelui a început aseară. Este vorba de Săptămâna Patimilor, săptămână în care un număr mai mare de credincioşi gorjeni ţin post şi se roagă pentru binele lor. Şi superstiţiile legate de această săptămână sunt numeroase.

Săptămâna Mare, ultima săptămână a Postului Paştelui, numită şi Săptămâna Patimilor, are menirea de a pregăti credincioşii pentru Înviere. Şi ultima săptămână este inclusă în Postul Paştelui, deşi în această perioadă postul continuă chiar cu o mai mare intensitate. Mulţi dintre gorjeni obişnuiesc să mănânce puţin în seara Duminicii Floriilor, după care nu mai mănâncă până în Joia Mare, când, de regula, se împărtăşesc, evitând înghesuiala din Noaptea Învierii. Cu toate că multe dintre produsele de post sunt mai scumpe, credincioşii fac un efort săptămâna această şi cumpără aceste produse. „Am ţinut prima săptămâna a postului şi o ţin şi pe ultima. E mai greu că sunt şi bolnavă. Trebuia să ţin post negru, dar nu pot. Am luat pateu de post, soia, biscuiţi şi fasole. Sunt scumpe şi astea, dar nu avem ce face. De înviere mă duc la Mânăstirea Tismana, îmi place acolo”, a spus Elena Cârstea. Şi în ultima săptămână a Postului, două zile, adică joi şi vineri sunt de mare însemnătate. Conform preotului Laurenţiu Gherghina: ”În Joia Mare credincioşii prăznuiesc patru lucruri: spălarea picioarelor ucenicilor de către Mântuitorul, Cina cea de Taină, Rugăciunea cea mai presus de fire, în grădina Ghetsimani, Vinderea Domnului de către Iuda vânzătorul pentru 30 de arginţi. Primele două s-au făcut ziua, iar celelalte două în noaptea de joi spre vineri. Vinerea Mare (Prohodul) se mai numeşte şi Vinerea Paştilor, Vinerea Patimilor sau Vinerea Seacă. Conotaţiile legate de aceste denumiri sunt date de ceea ce se întâmplă în această zi. Se numeşte Vinerea Paştilor pentru că este ultima vineri dinaintea Paştelui, Vinerea Patimilor deoarece în această zi a pătimit şi a fost răstignit Iisus, Vinerea Seacă pentru că cei mai mulţi gorjeni au obiceiul de a ţine post negru (nu mănâncă şi nu beau nimic toată ziua), Vinerea Mare pentru că este ultima vineri din Săptămâna Mare”. Cei mai mulţi dintre gorjenii, ţin în această zi, post negru.

Tradiţiile, ţinute doar de bătrâni

În satele gorjene, mulţi bătrâni ţin cu mare credinţă atât postul, cât şi superstiţiile legate de Săptămâna Patimilor. Tradiţiile sunt transmise din generaţie în generaţie, de-a lungul timpului, însă doar cei mai vârstnici ţin cont de ele. În ultima săptămână a Postului, femeile fac curăţenia de primăvară şi pregătesc bucatele pe care o să le pună pe masă în ziua de Paşte. Joia se vopsesc ouăle, iar vinerea şi sâmbăta se fac ultimele pregătiri. Toată săptămâna, credincioşii se îmbracă în haine închise la culoare, de preferinţă negre, pentru a ţine doliu, aşa cum sunt şi Bisericile îmbrăcate în Postul Paştelui, iar după Învierea Domnului, se îmbracă în haine deschise la culoare. „Sunt multe obiceiuri în Săptămâna Mare. Eu le ştiu de la mama mea. Se spune să cine se cufundă în Vinerea Mare de trei ori cu capul în apă rece, va fi sănătos tot anul. Dacă va ploua în această zi, anul va fi mănos, iar dacă nu plouă va fi neroditor. Mai ştiu că nu se mănâncă urzici, prăjeli. În Joia Mare, se întorc morţii la casele lor, tot atunci se vopsesc ouăle în roşu, ca sângele lui Iisus. În această zi, nu e bine să dormi până la prânz, pentru că cei care dorm în acea zi, devin tot anul leneşi. Femeile nu dorm de frica Joimăriţei, care pedepseşte lenea nevestelor sau a fetelor de măritat”, a spus o Lioara Rădulescu, o bătrână de 81 de ani. Obiceiurile şi tradiţiile de Paşte sunt ţinute de bătrânii şi de credincioşii din mediul rural, care merg în Noaptea Învierii să ia Lumină, pe când tinerii din mediul urban sărbătoresc Paştele în cluburi şi discoteci.

Deniile, slujbe de seară

Deniile sunt slujbe de seară, care se ţin după orele 18. Aceste slujbe sunt unele dintre cele mai profunde, frumoase şi înălţătoare slujbe creştine, fiind ţinute în Postul Mare al Paştilor. Deniile din Săptămâna Mare încep în seara din Duminica Floriilor. Apoi, de luni până vineri, în toate bisericile gorjene, preoţii rostesc rugăciuni rituale, canturi, citesc fragmente liturgice din Vechiul Testament. „În Vinerea Mare, zi de doliu a creştinităţii, a fost răstignit Mântuitorul. De aceea, această zi, în orice biserică din lume, nu se oficiază slujba Liturghiei. Liturghia înseamnă jertfă şi se consideră că nu se pot aduce două jertfe în aceeaşi zi. De aceea, Vinerea Mare este zi aliturgică. În schimb, vineri seara se oficiază Denia Prohodului. Mai întâi, tineri şi bătrâni, în lanţ neîntrerupt, trec pe sub masa plină de flori, masă ce simbolizează catafalcul Domnului. Pe ea este aşternută o faţă de masă bogat pictată, cu punerea în Mormânt a Mântuitorului (Epitaf), precum şi Evanghelia împreună cu Crucea. Apoi, preoţii citesc Prohodul. Sâmbătă este prăznuită îngroparea trupească a Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, precum şi pogorârea Sa. Duminică este Învierea Domnului nostru Iisus Hristos din morţi, care e praznicul praznicelor şi sărbătoarea sărbătorilor. Timp de 40 de zile, creştinii se vor saluta până la Înălţarea Domnului cu “Hristos a înviat!” şi “Adevărat a înviat!”, a mai spus preotul. Toţi credincioşii aşteaptă cu nerăbdare să treacă şi ultima săptămână a postului, pentru a se înfrupta din bucatele tradiţionale şi a petrece alături de cei dragi.

Ana-Maria Catalinoiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here