În aceste zile se împlinesc 66 de ani de la naşterea scriitorului şi omului de litere Alexandru Doru Şerban, moment care ne oferă prilejul de a rememora câteva momente din viaţa şi activitatea sa, ca semn de preţuire pentru tot ceea ce a făcut, a însemnat şi reprezintă Alexandru Doru Şerban pentru cuvântul scris în judeţul Gorj.
Alexandru Doru Şerban s-a născut la 4 iulie 1948 în Preajba, azi localitate componentă a municipiului Tg-Jiu, localitate în care îşi petrece şi copilăria.
Cadrul natural şi viaţa păstorească a localităţii şi-au pus pecetea asupra sensibilităţii copilului Doru Şerban, iar în familie tatăl şi bunicul dinspre mamă îi spunea multe poveşti şi chiar versuri.
Cu sufletul pregătit pentru creaţie, a început să rimeze primele cuvinte în perioada şcolii primare.
Prima poezie scrisă s-a intitulat ,,Satul meu‘‘ şi a fost recitată la serbarea de premiere de la sfârşitul anului şcolar, după terminarea clasei a treia la Şcoala Primară Preajba.
După şcoala primară, a absolvit pe rând, Şcoala Generală nr. 4 Tg-Jiu şi Liceul „Tudor Vladimirescu” Tg-Jiu. Elev la liceu fiind, Doru Şerban a continuat să scrie versuri. Participă la câteva şedinţe ale Cenaclului „Columna” condus de reputatul profesor Titu Rădoi. După absolvirea secţiei reale a Liceului „Tudor Vladimirescu” urmează cursurile Facultăţii de Filologie, secţia fără frecvenţă a Universităţii din Craiova.
În cei 3 ani petrecuţi la Strâmba-Jiu a continuat activitatea de creaţie şi mai ales pe cea de culegător de folclor, înfiinţând un cerc literar cu care a colindat satele din zona sud-vestică a Gorjului. Toate aceste materiale culese şi interpretate i-au servit la facultate, unde distinsa Prof. dr. Sina Dănciulescu i-a înlesnit studentului Al. Doru Şerbasn publicarea unor creaţii folclorice în ,,Revista de etnografie şi folclor‘‘. În această perioadă a devenit colaborator al ,,Gazetei Gorjului‘‘. De la Şcoala Generală Strâmba-Jiu, Al. Doru Şerban a fost transferat la Şcoala Generală Valea Sadului, unde a predat 2 ani, timp în care a înfiinţat şi a condus un cerc literar.
După absolvirea Facultăţii de Filologie în anul 1972, a fost numit profesor titular de română-franceză la Şcoala Generală nr.1 Pojogeni, oraş Tg-Cărbuneşti, unde a activat până la 21 martie 1981, când s-a angajat secretar principal (prim grefier) la Procuratura (Parchetul) Gorj, unde şi-a desfăşurat activitatea până în mai 2006, când conform unei legi speciale (vechime de minim 25 ani în sistem) a avut dreptul de pensionare.
În toată această perioadă a continuat să scrie. Înainte de anul 1989 a publicat săptămânal epigrame în ,,Gazeta Gorjului‘‘, dar şi în publicaţii de umor ori cu pagini de umor din ţară (,,Urzica‘‘, ,,Albina‘‘ ,,Pentru Patrie‘‘).
După anul 1989, încurajat de libertatea de exprimare obţinută prin schimbarea regimului politic, şi-a extins preocupările creatoare, devenind recunoscut: epigramist, poet, prozator, cercetător etnograf şi al aspectelor culturale ale Gorjului.
A fost director sau redactor şef al publicaţiilor ,,Ager‘‘, ,,Hohote‘‘, ,,Nomazii‘‘, „Gazeta de Jiu”( pe care le-a şi înfiinţat) şi redactor la ,,Gazeta de Sud‘‘, ,,Opinia‘‘, ,,Observator‘‘, ,,Luceafărul de Floreşti‘‘, ,,Coloana lui Brâncuşi‘‘(Timisoara) ş.a. A colaborat cu peste 40 de publicaţii judeţene şi naţionale.
În perioada 1992-1996 a colaborat cu Radio Oltenia Craiova, având intervenţii în emisiunile stabile ,,La noi în sat‘‘, ,,Veniţi cu noi‘‘ şi ,,Cazuri de pe banca acuzării‘‘. A colaborat la emisiuni culturale cu posturile de televiziune locale.
În anul 1995 a înfiinţat Societatea Umoriştilor Gorjeni şi publicaţia ei ,,Hohote‘‘. Societatea Umoriştilor Gorjeni este de ani buni în topul centrelor de umor din ţară, având mereu asigurat unul din locurile 1-10.
A fost iniţiatorul „Sărbătorii Narciselor” în localitatea natală Preajba, ajunsă astăzi sărbătoare de agrement din luna mai a municipiului Tg-Jiu.
În anul 2008 a amenajat ,,Colecţia Muzeală Preajba‘‘ în 2 încăperi ale fostului local al şcolii primare, reabilitat total de Primăria Tg-Jiu.
În anul 2009 a fost între iniţiatorii înfiinţării Clubului vârstei a 3-a la Preajba. A scris în decursul vieţii un număr impresionant de cărţi.
Creaţia literar-culturală şi acţiunile în domeniu întreprinse l-au ajutat pe Al. Doru Şerban să treacă peste momente grele, atunci când sănătatea i-a fost pusă în pericol, începând cu anul 2004.
Cărţile, iubitoarea sa soţie Valentia şi familia fiului Radu i-au alungat gândurile negre ale bolii şi l-au întărit, făcându-l să biruiască, dând astfel dovadă de un foarte puternic caracter şi stăpânire de sine.
A primit în decursul timpului numeroase premii şi distincţii, inclusiv pe cea de „Gorjean al anului”.
A fost iniţiatorul şi fondatorul Asociaţiei Cercetatorilor şi Autorilor de Carte Gorjeni, care actualmente îi poartă numele.
Se stinge din viaţă, dupa o grea suferinţă în data de 26 iulie 2011, lăsând o excepţională moştenire culturală pentru Tg-Jiu şi judeţul Gorj.
Pentru rememorarea activităţii scriitorului în data de 4 iulie 2014 Asociaţia Cercetătorilor şi Autorilor de Carte Gorjeni „Al. Doru Şerban”, în colaborare cu Biblioteca Judeţeană” Ch. Tell” Tg-Jiu va organiza în sala de lectură a Bibliotecii judeţene o expoziţie cu lucrările autorului şi o dezbatere pe cu tema ”Grupul Ager – amintiri despre, Al. Doru Şerban” urmată de lansarea cărţii „Turburea – Gorj, vatră multiseculară de civilizaţie românească”, autor Nelu Vasile – unul dintre colaboratorii foarte apropiaţi ai scriitorului.
Victor Troacă, Preşedinte al Asociaţiei Cercetătorilor şi Autorilor De Carte Gorjeni „Al. Doru Şerban”
Alexandru Serban a fost un mare patriot, scriitor si educator dar si un mare om cu simtul valorii, justitei si umanitatii. L-am cunoscut la Sadu unde eu am lucrat ca Profesor de Stiinte Socilae si Istorie la Liceul Mecanic Sadu (LICM). El a fost omul care direct si indirect alaturi de distinsa colega Vali Cristoiu (castorita Firoiu) si avocatul Constanin Carbunaru de la Comitetul Judetean Partid Gorj mi-au oferit suportul lor in anii 1972-1974 cind treceam printr-un val de persecutii organizate si dirijate de la birou lui Constantin Dragoescu, Secretar al Comitetului Judetean de Partid Gorj precum si al lui Ion Cojocaru, Director LICM Sadu, pentru motivul ca am refuzat sa critic Biblia intr-o conferinta publica, practic dintr-un motiv de onestitate intelectuala. Aprecierea din punct de vedere moral si intelectural oferita de Serban si apararea care mi-a facut-o in cercuri de putere in acel loc si timp m-a ajutat sa obtin victoria asupra injustitei si abuzului de putere cu scopul distrugerii mele psihologice asa cum voi ilustra intr-o viitoare carte ce o voi publica in Limba Engleza in North America in anii ce vin.
Serban Alexandru fie ca Marele Creator sa iti ofere un loc de onoare si fericire in rezidenta eterna a lumii unde te afli pentru binele si suportul dat mie cind infruntam forte opresive ale injustitiei si coruptiei din jurul meu la un timp greu al vietii mele.
Stela Elisaveta Nica , M.A. in TESOL