Protejarea patrimoniului cultural, dezbătută la Muzeul Judeţean

135

Picture 142Muzeul de Arheologie şi Istorie a găzduit ieri o dezbatere pe tema „Protejarea patrimoniului cultural – Un viitor pentru trecut”. În atenţia participanţilor s-a aflat starea bisericilor de lemn din judeţ, mai exact a acelora care au nevoie de restaurare.

La nivelul judeţului Gorj există în jur de 170 de biserici – monument istoric dintre care 117 sunt biserici de lemn. Ca orice monument istoric, odată cu trecerea anilor, multe dintre aceste biserici s-au degradat şi au nevoie de restaurare. Aceasta a fost principala temă pe marginea căreia s-a discutat joi la Muzeul Judeţean. La dezbatere au participat directorul Muzeului Judeţean, Dumitru Hortopan, părintele protopop Cosmin Bălan, arhitectul Iulian Cămui, Monica Vlădăianu, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu, precum şi reprezentanţi ai organizaţiilor de tineret şi ai IPJ Gorj. Aceştia au discutat problema restaurării bisericilor de lemn din Gorj declarate monument istoric, dar şi a obţinerii fondurilor necesare lucrărilor acestor lucrări. Iulian Cămui a atras atenţia asupra problemei obţinerii fondurilor necesare: “Se întâmpină greutăţi şi în ceea ce priveşte sursa de finanţare. Pentru o parte dintre aceste monumente s-a reuşit să se obţină fonduri, pentru altele nu. 60% dintre monumente au nevoie de intervenţii de urgenţă pentru a stopa fenomenul de degradare, intervenţii ce sunt mai puţin costisitoare decât restaurarea propriu-zisă.” Potrivit părintelui protopop Cosmin Bălan, o Picture 147altă problemă este şi aceea a modului în care se fac lucrările de restaurare: “Este o problemă importantă aceasta a protejării patrimoniului cultural şi religios. Datorită vechimii lor, multe dintre bisericile de lemn au ajuns într-o stare de degradare, ceea ce ne îngrijorează, însă trebuie acordată o foarte mare atenţie şi modului în care se fac aceste restaurări. De multe ori, din dorinţa de a face, s-a mai şi greşit în această direcţie. Este o mare problemă şi lipsa fondurilor, deoarece în cazul acestor lăcaşuri de cult din lemn, care sunt şi monumente istorice în acelaşi timp, sumele pentru realizarea unui proiect în primul rând sunt foarte mari. Comunităţile locale şi enoriaşii nu pot niciodată să ajungă să strângă sumele necesare restaurării unui astfel de monument istoric”, a spus părintele protopop. Conform legislaţiei în vigoare, intervenţiile asupra monumentelor istorice se fac numai pe baza şi cu respectarea avizului emis de Ministerul Culturii şi Cultelor sau, după caz, de către serviciile publice deconcentrate ale Ministerului Culturii şi Cultelor. Problema pagubelor provocate de restaurările făcute fără a consulta un specialist în domeniu a fost subliniată şi de Monica Vlădăianu, consilier în cadrul Direcţiei de Cultură Gorj: “Una dintre activităţile Direcţiei de Cultură este cea de monitorizare a stării monumentelor istorice. Pe partea de biserici problemele sunt diverse. Cel mai grav este faptul că ne lovim de intervenţii neautorizate. Am avut o colaborare destul de bună cu mitropolia şi cu protoieriile, în ideea de a consilia preoţii care sunt parohi la bisericile monument”. În acest moment, pe lista monumentelor propuse spre finanţare de către Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, în cadrul unui proiect guvernamental, se află şi 8 biserici de lemn din Gorj. Este vorba de lăcaşurile de cult din satele: Stroieşti (comuna Arcani), Zăicoiu (comuna Dănciuleşti), Boia (comuna Jupâneşti), Frăţeşti (comuna Leleşti), Bobu (comuna Scoarţa), Pişteştii din Deal (comuna Scoarţa), Sâmbotin (comuna Schela) şi Seciurile (comuna Roşia de Amaradia). De asemenea, participanţii au încercat să găsească soluţii pentru valorificarea monumentelor istorice din patrimoniul judeţului Gorj.

R.L.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here