Luna februarie a fost una cu ghinion pentru peste două mii de pensionari din judeţul nostru şi asta deoarece, pentru diverse datorii neachitate sau neplătite la timp, le-au fost înfiinţate mai multe popriri pe venituri.
Lunile de iarnă nu au fost de prisos pentru mii de pensionari din judeţul nostru. Deoarece fie nu şi-au achitat anumite impozite, facturi ori rate la bănci, Casa Judeţeană de Pensii Gorj a trecut la înfiinţarea de popriri. “Situaţia pentru luna februarie se prezintă astfel: am efectuat un număr de 2.493 de popriri pe veniturile pensionarilor, suma totală a viramentelor fiind de 438.900 de lei”, a declarat Daniela Negoiţă, director adjunct în cadrul CJP Gorj.
Cele mai frecvente motive pentru care reprezentanţii Casei de Pensii sunt nevoiţi să facă popriri provin din hotărârile judecătoreşti, credite şi dobânzi restante de la bănci şi Casa de Ajutor Reciproc a Pensionarilor Gorj, impozite şi taxe locale, amenzi, facturi la întreţinere neplătite de la asociaţiile de proprietari, debite restante comunicate de unităţi pentru foştii salariaţi, actuali pensionari.
“Persoanele cu popriri pe pensie pot rămâne fără o treime din aceasta dacă au datorii către un singur creditor, iar dacă este vorba despre datorii cu titlu de întreţinere sau alocaţii pentru copii, debitorul poate rămâne doar cu jumătate din pensie, cealaltă fiind reţinută pentru acoperirea datoriei. De altfel, se reţine tot jumătate din pensie, dacă persoana are datorii către mai mulţi creditori”, a precizat reprezentanta Casei Judeţene de Pensii Gorj.
La recuperarea debitelor prin înfiinţarea de popriri asupra pensiilor se aplică prevederile Codului de procedură civilă. Conform art. 728, “pensiile pot fi urmărite până la 1/2 din venitul lunar net pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii şi până la 1/3 din venitul lunar net, pentru orice alte datorii”. Poprirea se înfiinţează în conformitate cu dispoziţiile aceluiaşi articol, conform cărora „veniturile din muncă sau orice alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia, în cazul în care sunt mai mici decât cuantumul salariului minim net pe economie, pot fi urmărite numai asupra părţii ce depăşeşte jumătate din acest cuantum”.
Salariile şi alte venituri periodice, pensiile acordate în cadrul asigurărilor sociale, precum şi alte sume ce se plătesc periodic debitorului şi sunt destinate asigurării mijloacelor de existenţă ale acestuia pot fi urmărite până la jumătate din venitul lunar net, pentru sumele datorate cu titlu de obligaţie de întreţinere sau alocaţie pentru copii.
Izabella Molnar
