În aceste zile poetul și omul de cultură gorjean Ion Sanda aniversează împlinirea a 76 de ani. Cunoscându-l îndeaproape, de foarte mulți ani, încă de pe vremea când mai toată floarea culturii gorjene îl numea ,,ministrul culturii”, ne face o deosebită plăcere să scriem câteva rânduri despre Domnia sa, care sperăm să-l găsească bine și sănătos. Ion Sanda s-a născut la 23 februarie 1945 la Vădeni, satul eroinei de la Jiu, Ecaterina Teodoroiu, la mică distanță de casa în care aceasta văzuse lumina zilei. La acea dată Vădeni era sat distinct localizat la hotarul de nord al orașului Târgu-Jiu, azi cartier al municipiului reședință a județului Gorj. Dar iară cum descrie, în versuri, poetul Ion Sanda, locul său de naștere: ,,M-am născut în noaptea de Dragobete/ Într-un cătun mirific de sat/ Unde doina și astăzi răsună/ Și clopotele-n turle încă mai bat”. Tatăl său Alexandru era croitor și agricultor, iar mama Ioana se ocupa de gospodărie și de agricultură. Părinții săi munceau din greu pentru creșterea celor șapte copii. Tatăl său era originar din Schela Gorjului, căsătorit cu Ioana din Vădeni, loc unde își construiesc o casă și au o gospodărie frumoasă. Este cel mai mic dintre cei șapte copii al familiei Sanda, ceilalți frați ai săi fiind Victor, Grigore, Elena, Elisabeta, Alexandru și Vasile. Copilăria și-o petrece în satul natal ajutându-și familia la diferite treburi gospodărești, funcție de puterile sale. Astfel încă de mic copil mergea, împreună cu alți copii din sat, cu vacile și boii, iar mai apoi cu calcul la păscut pe izlazurile din apropiere, pe malul Jiului sau pe Dealul Târgului. Când a crescut mai mare își ajuta familia la treburile câmpului pe terenurile de lângă casă. Crește alături de o familie lărgită harnică și apreciată de consăteni. Urmează cursurile Școlii primare din Vădeni, care își avea localul chiar lângă casa părinților, pe care le absolvă ca premiant în fiecare an, iar apoi pe cele ale Liceului teoretic ,,Tudor Vladimirescu” din Târgu-Jiu. Pasionat fiind de literatură, în anul 1962 susține examenul de admitere și devine student al Facultății de Filologie din cadrul Universității ,,Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Pasiunile tânărului Ion Sanda își găsesc loc de manifestare într-un așa centru universitar și cultural în același timp. Astfel frecventează mai toate cenaclurile literare din Cetatea de pe Someș, devine membru activ al cenaclului studențesc ,,Echinocțiu” cu care susține diverse spectacole studențești, împreună cu alți colegi, cu Dumitru Fărcașu precum și cu actori ai teatrului clujean. Tot student fiind, reușește să-și continue o pasiune mai veche, datând încă din anii de liceu, respectiv fotbalul de performanță. Pe perioada studenției activează la echipa de fotbal ,,Clujana”, ca portar, iar după terminarea facultății, profesor fiind la Bâlta, Gorj, joacă fotbal la Clubul ,,Pandurii” Târgu-Jiu. După absolvire, lucrează o scurtă perioadă ca profesor de limba și literatura română la Școala generală din satul Milaș, județul Bistrița. După finalizarea studiilor și de către tânăra sa soție Maria se reîntorc împreună în Gorj și se stabilesc la Arcani, iar Ion Sanda ocupă un post de profesor de limba română la Școala generală din satul Bâlta, comuna Runcu, jud Gorj unde predă o perioadă de șapte ani. Tânăr profesor fiind și pasionat de literatură și de cultură în general, se ocupă de organizarea unor activități artistice cu elevii școlii la care preda, activități și evenimente culturale care au impresionat pe oamenii vremii de la conducerea județului, ceea ce face să fie cooptat în echipa Comitetului Județean de Cultură de la acea vreme, mai întâi ca metodist la Școala de Artă Târgu-Jiu, iar mai apoi ca instructor la Centrul Județean al Creației Gorj. Cunoștințele sale, abilitățile și calitățile de care dă dovadă la noul său loc de muncă îl fac remarcat și după o vreme este numit director al Inspectoratului pentru Cultură Gorj. Pasionat totuși de școală, se reîntoarce o perioadă în învățământ, inițial ca profesor la Liceul ,,Ecaterina Teodoroiu” din Târgu-Jiu, iar mai apoi la Liceul ,,Gheorghe Magheru” Târgu-Jiu. Revine din nou în domeniul instituțional al culturii gorjene ocupând funcția de consilier șef al Inspectoratului pentru Cultură Gorj iar ulterior pe cea de director Direcției de Cultură, Culte și Patrimoniu Gorj, calitate pe care o deține un număr însemnat de ani, într-un fel sau altul, funcție de denumirea acestei direcții teritoriale ce aparținea de Ministerul Culturii. În ultimii ani de activitate, până la pensionare, îl regăsim din nou profesor la Liceul ,,Gheorghe Magheru” din Târgu-Jiu. Între timp profesorul Ion Sanda a activat și în cadrul Universității ,,Decebal” din Băile Herculane, în calitate de lector, unde a ocupat, pentru o perioadă și poziția de prodecan, precum și la universitățile ,,Titu Maiorescu” Târgu-Jiu la cea din Arad. Cel mai mult timp a lucrat în instituțiile de cultură ale județului. În tot acest răstimp, în calitate de șef al culturii gorjene, se implică cu toată puterea și priceperea sa, în cultivarea și promovarea activă și intensă a fenomenului cultural gorjean, sub toate aspectele sale, contribuind la descoperirea de noi talente, promovarea lor, organizarea de festivaluri, etc., insistând pe scoaterea în evidență a specificității culturii Gorjului. În calitatea sa de om de cultură și om al literelor, cu harul său și dragostea nețărmurită față de Gorj, de patriotismul local manifestat și pentru care a luptat cu unii ,,grei” ai vremurilor, se implică în organizarea de evenimente culturale de mare anvergură și foarte apreciate, atât de public cât și de mediul cultural local dar și de către Ministerul Culturii. Astfel organizează și regizează spectacole pe care le prezintă în întregul județ și nu numai. De menționat faptul că pe acele vremuri căminele culturale din satele și comunele județului erau funcționale, iar în aceste lăcașuri Ion Sanda – prezenta spectacolele organizate. Promovează cu mare aplomb artiștii și oamenii de cultură locali, dar în același timp și-a adus o contribuție importantă la depistarea și promovarea noilor talente. Calitățile sale de profesionist și încrederea în sine îl fac să-și asume, pe vremea când Gorjul nu avea un teatru și actori profesioniști, interpretarea rolului lui Tudor Vladimirescu în cadrul excepționalei manifestări istorice și culturale de pe Câmpia Soarelui de la Padeș, eveniment la care participau și zeci de mii de oameni. Ion Sanda a interpretat magistral acest rol, în luna iunie a fiecărui an, aproape un deceniu. Jos pălăria. De subliniat faptul că omul de cultură Ion Sanda, se ocupă și aduce în Gorj majoritatea artiștilor de frunte ai Românei în cadrul unor spectacole extrem de apreciate și la care uneori nu mai apucai că cumperi un bilet. Câteva din aceste personalități le vom nominaliza mai jos, într-un alt context. De asemenea se implică în organizarea activității și promovarea ansamblului fanion al Gorjului, respectiv Ansamblul Artistic Profesionist ,,Doina Gorjului” din Târgu-Jiu, dar și a altor ansambluri din județ, dar pentru Ansamblul Artistic Profesionist ,,Doina Gorjului” a făcut ceva deosebit. Imediat după decembrie 1989 a preluat ansamblul de la Sindicate, s-a ocupat de el, a organizat spectacole în întreaga țară devenind unul dintre cele mai apreciate, recunoscute și admirate ansambluri folclorice din România, statut pe care renumitul colectiv îl menține și astăzi. De asemenea participă cu acest ansamblu la toate festivalurile specifice naționale și chiar internaționale de la care se întoarce întotdeauna cu trofeele mult râvnit de toți participanții. De remarcat este participarea, sub coordonarea lui Ion Sanda a Ansamblului Profesionist ,,Doina Gorjului” Târgu-Jiu la festivalurile și turneele de promovare a culturii naționale din Bulgaria, Grecia, Italia, Portugalia, Franța și culminând cu Mexic, de unde ansamblul s-a reîntors cu prețioase trofee. Evident, ca orice om care face multe, Ion Sanda a avut parte de-a lungul anilor și unele contre și opinii critice, așa cum consemnează și critic și istoric literar Prof. dr. Mihai Ungheanu – fost Secretar de Stat în Ministerul Culturii, precum că ,,răimea și invidia unor politicieni ai Gorjului au uneltit la ”debarcarea” lui Ion Sanda din funcția de Director executiv al Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național Gorj ….” însă ,,debarcarea” sa ,,nu a durat prea mult pentru că acesta a revenit în funcția precedentă, datorită valorii sale și a curajului de a se prezenta din nou la un foarte exigent concurs, pe care l-a susținut la Ministerul Culturii, împreună cu alți pretendenți, pe care omul de cultură, poetul și profesorul Ion Sanda, i-a surclasat”. Dorim să mai reamintim doar două din realizările majore ale managerului Ion Sanda. Prima se referă la faptul că imediat după 1990 a întocmit documentația pentru înființarea Complexului Cultural ,,Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu și a obținut aprobarea Ministerului Culturii pentru acesta. Și cea de-a doua constă în aceea că Ion Sanda a fost acela care a întocmit documentația pentru înființarea Teatrului Profesionist de la Târgu-Jiu, aprobare dată de ministrul de atunci al culturii, Prof. univ. dr. Mihai Golu. Aplecat spre folclor, profesorul Ion Sanda este sufletul demersului de constituire a Asociației Folcloriștilor și Etnografilor Gorjeni al cărui președinte a fost. Profesorul și omul de cultură Ion Sanda, a avut aplecare spre scris încă din anii studenției, iar întors pe meleagurile natale după finalizarea studiilor a început să publice parte din creațiile sale lirice și a altor scrieri, în diverse publicații locale și centrale, între care amintim: ,,Gazeta Gorjului”, suplimentul ,,Coloana”, ,,Litua”, ,,Gorjul literar”, ,,Crinul satelor”, ,,Ateneu”, ,,Literatorul”, ,,Ardealul literar”, ,,Luceafărul”, ,,Tribuna”, ,,Steaua”, ,,Familia”, ,,Ramuri”, ,,România literară”, ș.a. De-a lungul timpului Ion Sanda a publicat, ca unic autor, sau în calitate de coautor, mai multe volume, dintre care amintim: ,,Luminile Scenei. Tradiții ale teatrului de amatori” (împreună cu Octavian Ungureanu, Târgu-Jiu, 1980; Poezie – în volumul ,,Gorjul lietrar VIII”, Târgu-Jiu, 1980; ,,Brâncuși, omul, artistul” Târgu-Jiu, 1986; ,,Poarta iubirii” (versuri), 1987; ,,Obiceiuri tradiționale din satul Bâlta-Gorj”, Târgu-Jiu, 1992; ,,Salvați ploile iubirii – poezie”, Târgu-Jiu, 1994; ,,Getu Sârbu. Mă suii în Rugiul Mare”(coautor alături de Ion Șoldea), Editura Rhabon, Târgu-Jiu, 2002; ,,Prof. univ. de. Muzicolog Petre Brâncuși – Simpozionul Național, Ediția I, 1-3 iunie 2003” Editura Rhabon, Târgu-Jiu (coautor alături de Ion Șoldea și Titu Pânișoară); Idem ediția a II-a, 2004; ,,Poeme la sfârșit de mileniu”, Editura Gorjeanul, Târgu-Jiu, 2000; ,,Sunt omul jocului corect”, Editura Rhabon, Târgu-Jiu, 2004; ,,Pelerin pe cărările timpului”, Editura Măiastra, Târgu-Jiu, 2013. De asemenea mai menționăm și faptul că Ion Sanda a fost coordonatorul Ateneului literar-artistic ,,Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, precum și membru al Fundației Internaționale ,,Constantin Brâncuși”. Ion Sanda s-a căsătorit, încă din anii de facultate cu D-na Maria Stoichițoiu și dumneaei studentă pe atunci la stomatologie, de loc din Arcani, unde s-au stabilit după finalizarea studiilor. Din căsătoria celor doi, s-au născut la trei copii, Sorina, Codruța și Vasile. În îndelungata și prodigioasa sa activitate pe tărâmul culturii gorjene, poetul și omul de cultură Ion Sanda, așa cum aminteam mai sus, s-a ocupat și a adus în Gorj toate marile personalități culturale ale României din acele vremuri. Cu foarte mulți dintre acești oameni s-a împrietenit și au fost oaspeții săi la primitoarea casă de la Arcani. Iată o mărturisire extraordinară a soției sale Doamna Maria Sanda, din ianuarie 2021: ,,A cunoscut mulți oameni de cultură, personalități adevărate. Mulți sau aproape toți ne-au călcat casa noastră modestă dar primitoare: Radu Varia (a zis că nu a mâncat sarmale mai bune ca la noi), Mariana Nicolescu – marea divă a muzici de operă – soția lui Radu Varia, Ilarie Hinoveanu, Florin Piersic, Ștefan Mihăilescu Brăila, Marin Sorescu, Sanda și Nicolae Țăranu, Ștefan Hrușcă, Vasile Șeicaru, Constantin Gherghina, Gheorghe Roșoga, George Țărnea, George Niculescu (orb), Mircea Tomuș, Tudor Gheorghe, și mulți alții, cu care am rămas prieteni”. Despre personalitatea și creația lui Ion Sanda au scris mai multe nume grele ale scrisului românesc, dintre care, pentru acest exercițiu, cu credința ca fiind destul de grăitoare, am reținut opiniile de mai jos. Prima opinie aparține lui Laurian Stănchescu, membru al Uniunii Scriitorilor din România, care scria despre poetul Ion Sanda, în cotidianul Gorjeanul din 7 mai 2014: ,,Cu fiecare poezie, Ion Sanda oprește la timp risipirea noastră spre timpul recreat, până când reversibilitatea gândirii își ia existența din fiecare plan anterior sieși. Viața domniei sale stă în interiorul unor traiectorii spontane, în care cuvântul şi meditația împlinesc actul creaţiei, în toată plenitudinea naturii ancestrale”. Cea de-a doua opinie aparține scriitorului Ion Căpruciu, care ține un discurs la selecta reuniune culturală intitulată ,,Serile de la Brădiceni”, în iulie 2019, despre poetul Ion Sanda, despre care afirmă, printre altele: ,,A scris Poezie, multă poezie, publicând în Gorjeanul și în volume de poezie reunite și revăzute …. O simfonie a culorilor cântată la toate instrumentele, într-un Teatru Mioritic din Plaiul Carpaților până la Dunăre și mai departe, până la Marea cea Mare. Ion Sanda este un dirijor de orchestră care cântă Dacia”. La ceas aniversar, în nume personal și în numele Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni ,,Al. Doru Șerban”, dorim să-i transmitem omului de cultură, profesorului, scriitorului și poetului Ion Sanda, toate gândurile noastre bune, sănătate și La mulți ani!
dr. Victor Troacă
Președinte al Asociației Cercetătorilor și Autorilor de Carte Gorjeni
