La Biblioteca Județeană „Christian Tell” din Târgu Jiu, în dimineața zilei de 3 noiembrie 2023, s-a desfășurat partea a doua a ediției a II-a a Festivalului de literatură ZILELE „MONICA LOVINESCU” – CENTENAR. Evenimentul început cu o zi înainte la Craiova, a continuat vineri la Târgu Jiu și sâmbătă la Crușeț, județul Gorj.
Vineri dimineața, începând cu ora 10:30, la MansArta bibliotecii târgujiene au sosit personalități de vază ale culturii românești din județul Gorj dar și de la Craiova, București și Paris. Motivul acestei plăcute întâlniri a fost sărbătorirea centenarului nașterii omului de cultură român, Monica Lovinescu, cu rădăcini materne în Crușețul Gorjului.
„În efortul nostru de a recupera istoria culturală a Gorjului și reprezentanții acesteia, azi a venit rândul unei personalități literare și jurnalistice. Monica Lovinescu, care are rădăcini și în județul Gorj, este sărbătorită prin festivalul care-i poartă numele, aflat la a doua ediție. Centenarul Monica Lovinescu este un prilej de întâlnire cu opera scriitoarei, dar și o întâlnire între scriitori, jurnaliști, iubitori ai culturii în rememorarea unei existențe plină de vibrații literare și socială”, a spus doamna Maria-Luiza Sandu, managerul bibliotecii.
Monica Lovinescu (n. 19 noiembrie 1923, în București – d. 20 aprilie 2008, la Paris) a fost o intelectuală română care și-a dedicat viața și opera luptei împotriva totalitarismului comunist. A fost unica fiică a criticului literar Eugen Lovinescu și a profesoarei Ecaterina Bălăcioiu, și, la rândul ei, a fost critic literar, devenind o autoritate în materie de literatură română contemporană. După 1947, a trăit și a activat în exil, în Franța, fiind una din cele mai cunoscute voci ale postului anticomunist Radio Europa Liberă, unde a realizat, printre altele, emisiunea „Teze și antiteze la Paris”. Mama sa a sfârșit în închisorile staliniste, un fapt care a marcat-o pentru tot restul vieții. Angajamentul ferm anticomunist s-a soldat în 1977 cu un atentat asupra vieții sale și cu campanii de calomniere în presa românească și în publicațiile finanțate de către regimul comunist. Monica Lovinescu a fost căsătorită cu poetul, publicistul și omul de radio Virgil Ierunca. Cuplul Lovinescu-Ierunca a avut relații apropiate cu figurile importante ale exilului românesc, locuința lor pariziană devenind un nod pentru exilul românesc și pentru scriitorii și personalitățile culturale române aflate în vizită la Paris. Prin publicitatea făcută disidenților români în presa internațională, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au contribuit la ameliorarea tratamentului acestora de către autoritățile de la București. După Revoluție, au ales să rămână în continuare în Franța, Monica supraviețuindu-i soțului său cu câțiva ani. Rămășițele lor pământești au fost repatriate în 2008, fiind întâmpinate cu onoruri militare.
Moderatorul și inițiatorul acestui eveniment cultural a fost inimoasa scriitoare craioveancă Mihaela Albu, care, în deschiderea celei de-a doua ediții a Festivalului de literatură ZILELE „MONICA LOVINESCU” – CENTENAR a precizat că „Monica Lovinescu aparține, prin mamă, și Gorjului”. A prezentat oaspeții veniți din țară și Paris, și a mulțumit de găzduire conducerii bibliotecii subliniind faptul că cei din conducerea Consiliului Județean Gorj sunt mult mai aproape de cultură decât alte consilii județene, apoi a dat cuvântul doamnei director Maria-Luiza Sandu. Aceasta a spus: „Sunt bucuroasă și mândră că Biblioteca Județeană este gazdă a desfășurării acestui mare festival de literatură dedicat centenarului nașterii marelui om de cultură din exil, Monica Lovinescu. Vă doresc o petrecere interesantă și plăcută a timpului alături de noi și de personalitățile prezente în sală.”
În continuare, doamna Oana Paloș, reprezentanta Consiliului Județean Gorj, a transmis oaspeților, din partea conducerii, salutul de bun venit și a punctat: „Prezența dumneavoastră aici, dragi oaspeți, ne onorează și conturează mai bine această activitate culturală anuală aflată pe agenda de lucru a Consiliului Județean. Suntem și vom fi deschiși și pentru următoarele ediții ale acestui festival”. Doamna Elena-Mariana Angheluță din staff-ul bibliotecii, a spus că „Doamna Monica Lovinescu a fost un simbol al diasporei românești, un simbol al luptei pentru libertate și adevăr”.
A urmat cuvântul de salut al organizatorilor festivalului: poetul Mihai Firică – președintele Filialei Craiova a USR, și jurnalistul Mircea Pospai, președintele Filialei „Tudor Arghezi” a UZPR, Craiova.
Mihai Firică (n. 26 iulie 1970 în Craiova), poet și eseist, cunoscut jurnalist de presă scrisă și televiziune, a mărturisit că: „Pentru mine, Monica Lovinescu, a fost mulți ani, doar o voce. Mi-am dorit să-i văd chipul, să o cunosc, dar n-am avut acest privilegiu. Am cunoscut însă cărțile, acelea pe care doar le ascultasem. Erau cărți povestite, cărți vorbite. Pentru mine a fost un mister cum se întrepătrund două realități. Una era cea pe care o știam de la școală și o altă realitate prezentată la radio și de părinții și bunicii mei, care nu corespundea discursului oficial. Monica Lovinescu a fost un reper pentru mine, iar peste ani, și-a adus o contribuție remarcabilă la istoria literaturii române prin cronicile ei literare”. A mulțumit partenerilor acestui proiect, care speră să se înmulțească, de la an la an, iar USR va reuși să demonstreze că are această forță de a valoriza personalitățile remarcabile care au rădăcini în Oltenia.
Mircea Pospai (n. 1948 la Cernătești, Dolj), jurnalist și scriitor, renumit om de radio, a spus că cele două filiale doljene de la USR și UZPR au o foarte bună colaborare și, cu acest prilej, aduce cuvântul de salut al UZPR și al președintelui Sorin Stanciu. Apreciază realizarea acestui eveniment, punctează faptul că UZPR are mai multe inițiative de omagiere a celor care au fost ziariști profesioniști și remarcă cu plăcere că: „Această ediție, care se ține la Craiova, la Târgu Jiu și la Crușeț, este emblematică pentru organizare și pentru a pune lucrurile în matca lor. Felicitări și toată aprecierea din partea UZPR”.
Scriitoarea Doina Jela (n. 1 martie 1951, satul Vadu, comuna Corbu, județul Constanța), prozatoare, eseistă, editoare și jurnalistă din România, membră a Uniunii Scriitorilor din România, filiala proză, București ne-a informat că: „Acum câțiva ani a apărut o selecție foarte bună din scrisorile Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu (n. 1 martie 1887, la Craiova) către fiica ei, păstrate foarte bine în arhiva familiei Lovinescu de la Paris, despre care afirm fără nicio ezitare că este un fel de jurnal amănunțit făcut din câteva zeci de mii de pagini al deceniului 1948 – 1958, pentru că mama sa îi scria Monicăi zilnic. La vârsta de 71 de ani, în ziua de 22 mai 1958, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a fost arestată de securitate și acuzată că a transmis în străinătate știri care nu erau destinate publicității și a fost condamnată pe 12 februarie 1959 la 18 ani de temniță grea. După numai 2 ani, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a decedat în detenție, la 7 iunie 1960”. Apoi a prezentat invitatul surpriză, în persoana domnului Liviu 
Mureșan din Cluj-Napoca, nepot de soră al Ecaterinei Bălăcioiu-Lovinescu, care a povestit că Ecaterina a avut trei frați: Scarlat, Octav și Azota. Azota, bunica lui, a avut un băiat, Dan și o fată, Rodica. Dan a avut o fată: Monica, iar Rodica a avut doi băieți: Virgil și Liviu Mureșan (n. 1953 la Bistrița). A cunoscut-o pe Ecaterina (Nănica) la vârsta de 4 ani, la Marea Neagră. Pe fiica ei, Monica nu a cunoscut-o în copilărie pentru că plecase din țară cu 7 ani înainte de nașterea sa. În continuare a prezentat fotografii de familie din albumul personal. Pe Monica Lovinescu a cunoscut-o personal în anul 1991 când am mers la Paris, împreună cu soția sa.
În continuare, doamna Doina Jela a spus că a cunoscut-o pe Monica Lovinescu în anul 1996, la Paris. Acolo, Monica i-a arătat dosarul mamei sale pe care i-l trimisese securitatea de la București. Doamna Jela i-a cerut voie să se uite prin el și i s-a părut ofertant din punct de vedere scriitoricesc. A cerut acordul să scrie o carte și astfel a apărut lucrarea „Această dragoste care ne leagă”.
Au urmat apoi alte luări de cuvânt în care s-au povestit întâmplări și legături cu Monica Lovinescu. Zenovie Cârlugea (n. 28 octombrie 1950, la Crușeț – Maiag, județul Gorj) scriitor, jurnalist și critic literar din Târgu Jiu – Amintiri și consemnări despre oameni și locuri de pe Valea Amaradiei, amintind că mama sa, Eugenia Milculescu, născută în același an cu Monica, a fost botezată de Eugen Lovinescu și Ecaterina Lovinescu. Lucreția Bârlădeanu scriitoare basarabeană din Paris (n. 30 mai 1956, în Tătărăuca Veche, Soroca) – Monica Lovinescu și Basarabia – evocări. A cunoscut-o pe Monica la Paris la sfârșitul anului 2000. Scriitoarea Liliana Corobca din București (n. 10 octombrie 1975, în Săseni, raionul Călărași, RSS Moldovenească, URSS) este scriitoare și cercetătoare a cenzurii comuniste în România. A vorbit despre Fondul „Monica Lovinescu” și literatura din exil și a prezentat documente din fondul IICCMER. Mircea Pospai din Craiova, renumit om de radio, a vorbit despre ultimele prezențe pe undele radio ale Monicăi Lovinescu și prezența ei în direct la emisiuni ale postului Radio România, căruia i-a trimis din înregistrările sale pentru fonoteca radioului. Dan Anghelescu, poet, eseist, istoric literar (n. 2 mai 1945 la Brăila), a prezentat „Orizonturi etice ale Monicăi Lovinescu – Exilul de după exil”. A făcut o mică, dar importantă, completare și anume: „Traducerile din română în franceză făcute de doamna Monica Lovinescu, a făcut succesul unor scriitori români din exil. Exemplu romanul „Ora 25” al scriitorului Constantin Virgil Gheorghiu, diplomat român interbelic, jurnalist, romancier, poet și preot român din exilul românesc postbelic (n. 15 septembrie 1916, Comuna Războieni – d. 22 iunie 1992, Paris, 
Franța). Măiestria scriitoricească a doamnei Monica Lovinescu a făcut ca romanul să aibă un succes fulminant pentru că ea a fost una dintre cele mai emblematice personalități ale publicisticii literare ale exilului românesc. Cu toate acestea, scriitorii români care au format Uniunea Scriitorilor din România, au uitat de Monica Lovinescu și Virgil Ierunca (pseudonimul lui Virgil Untaru, n. 16 august 1920, Lădești, județul interbelic Vâlcea – d. 28 septembrie 2006, Paris), soțul Monicăi, exemplificând „La 7 martie 1990, Francois Mitterrand, a înregistrat o întâlnire cu scriitori români, la București, unde cei intervievați, i-au ascuns rolul exilului parizian în timpul Erei Ceaușescu, trecând sub tăcere pe Paul Goma, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca etc”. Și exemplificările au continuat, culminând cu Vladimir Tismăneanu, politolog român de origine evreiască, fost președinte al Comisiei Prezidențiale de Analiză a Dictaturii Comuniste din România în anul 2006.
Au fost făcute două lansări de carte: „Această dragoste care ne leagă” (ediția a III-a, editura Corint) de Doina Jela, prezentată de Mihaela Albu și autoare și „Dialoguri pariziene” realizate de Lucreția Bârlădeanu (Editura Arc), prezentată de Mihaela Albu și autoare.
Cu acest prilej a fost realizată și o expoziție de carte și reviste apărute la Editura „Aius” Craiova (director Nicolae Marinescu): colecția „Cărțile exilului” (coordonator: Mihaela Albu) și revista „Mozaicul” (redactor șef: Petrișor Militaru), Asociația Culturală „Carmina Balcanica”.
Lucrările simpozionului s-au încheiat sâmbătă, 4 noiembrie, în comuna Crușeț, județul Gorj.
Gigi Bușe
