Între timp, de la căderea prin moţiune de cenzură a Guvernului Boc I, există voci că Guvernul “2 în 1”, adică cea mai rămas din primul, se numeşte tot Guvernul Boc şi că ar fi încă viu, suplinind pofta unora de a guverna ţara prin surogate aşa cum vor muşchii lor.
Neluat în seamă de nimeni, nici măcar de soţie întrucât nu are şi e divorţat, Croitoru Lucian se face că face un guvern, mai precis trage de timp, căznindu-se să păcălească lumea că are intenţii bune. În fapt, L.C. are misiunea încredinţată de generalul lui care l-a desemnat să mimeze interesul naţional. Geaba nu are susţinere parlamentară. El îi dă înainte şi mai compromite nişte nume, nu din PDL că alea-s compromise demult, dându-le pe la nas cu iluzorii portofolii ministeriale.
În viaţa ce-a de toate zilele, se ştie, mortul de la groapă nu se mai întoarce. Uite că Guvernul Boc contrazice realitatea cruntă şi-i dă înainte. Mimează guvernarea. Cocoşaţi de grijile ţării când vorbesc teatral, precum dictatorul Traian B. în faţa naţiunii, ajunşi în faţa camerelor de luat vederi sau pe la Antena Partidelor Parlamentare, emisiune de umplutură a Radio România Actualităţi, aleşii cuplului Băsescu-Boc, nişte aşazişi politicieni ori miniştri, sau ce-o fi ei, ne înspăimântă. În rest, se ocupă şi la partidul stat şi la Guvernul marionetă băsesciană de pregătirea (ne)fraudării alegerilor prezidenţiale, la care PDL-ul, cu Boc în frunte, adică cu Boc moţ, se lasă angrenaţi. Nu de plăcere, ci din interes şi de frică. Şi de ce le-ar fi guvernanţilor frică?, veţi zice. Ei bine, le este o frică mai ceva ca de moarte. Nu de moartea clinică, ci de moartea ca politicieni măscărici. Închipuiţi-vă ce s-ar întâmpla dacă lui Zeus nu-i iese pasienţa cu (re)alegerea ca mai mare peste administraţia prezidenţială. Nu iese Zeus, nu se mai aleg nici ei! Poate doar cu nişte dosare penale, ca şi stăpânul lor.
Chestia asta cu a fi sau a nu fi, pare doar în parte o chestiune hamletiană. Nici Parlamentul, cât este el de plin de parlamentari, n-a reuşit aşa de uşor să-i dea de căpătâi unei atât de grele întrebări. O zi întreagă, ditamai Parlamentul României n-a avut altceva mai bun de făcut decât să se tot lamenteze ce-i cu Guvernul Boc. Se primise o ordonanţă de urgenţă cu pensiile pe când Guvernul Boc era întreg, că oricum Emil Boc nu pare întreg la cap. Şi ce fac ei, domnii parlamentari, cu ordonanţa respectivă dacă guvernul Boc I a murit. Cui o retrimit? După o zi de dezbateri furtunoase, mai ceva ca într-o “Noapte furtunoasă”, n-au aflat dacă Guvernul Boc e viu sau mort. Unii au spus una, alţii alta, după apartenenţă partinică. Influenţaţi de pedelişti, parlamentarii au luat, cu chinuială evidentă, o decizie. Pare-se că Guvernul Boc ar fi un mort cu ochii vii. Neştiindu-se exact dacă Guvernul Boc e viu sau mort. Şi uite aşa, a mai trecut o zi din activitatea sterilă a parlamentarilor noştri.
Celor care nu cunosc povestea mortului cu ochii vii le vom sugera să mai pună mâna pe carte, de nu-i cu supărare. De nedreptăţile guvernărilor Boc-iste, animate şi reanimate, suntem sătui. Le reamintim fraţilor siamezi Băsescu-Boc că “Nedreptatea răstoarnă scaunele puternicilor” este de găsit în cartea “Proverbele Românilor”, a lui Iuliu A. Zanne, pe care ei, (ne)românii Traian Băsescu şi Boc Emil nu au avut timp s-o citească.
Iar nedreptăţile regimului Băsescu fac victime şi colaterale, dar şi la vârf. Populaţia de care ei nu-şi aduc aminte decât la televizor ori când au cîte-un microfon în faţă, nu va mai suporta gogoşile cu care este servită de acela care-i îndemna mai acum cinci ani “Să trăiţi bine!” Minciunile de până acum fac victime. Chiar şi la urne!
Ion Predoşanu
