Expoziţie de etnografie la Muzeul Judeţean Gorj

391

Muzeul Judeţean Gorj “Alexandru Ştefulescu” găzduieşte în această perioadă o interesantă expoziţie de etnografie menită să readucă în atenţia publicului valorile satului românesc de altădată. Expoziţia se intitulează “Repere ale civilizaţiei populare locale” şi va rămâne la muzeu toată luna.

foto 018În cadrul acestei expoziţii pot fi admirate costume populare, covoare, mai multe tipuri de ceramică, dar şi fotografii de epocă. “Muzeul Judeţean Gorj găzduieşte o expoziţie de etnografie intitulată «Repere ale civilizaţiei populare tradiţionale locale». Se pot vedea ţesături, de la covoare şi până la costume populare femeieşti sau bărbăteşti, cusături de borangic şi cu borangic, mai multe tipuri de ceramică. Toate acestea sunt ilustrate şi cu fotografie de epocă din colecţia Muzeului Judeţean”, a precizat etnograful Albinel Firescu. Costumele populare şi covoarele olteneşti expuse fac parte dintr-o colecţie personală ce aparţine Laviniei Ungureanu, profesor la Şcoala Gimnazială “Constantin Săvoiu”.

foto 002“Costumele sunt din lada de zestre a bunicii, cusute de ea, iar cele bărbăteşti sunt ale bunicului meu. Partea din Gorj de unde provin sunt satele Vierşeni, Jupâneşti, Valea Deşului, Vladimir, comuna Bărbăteşti. (…) Le-am descoperit în şifonierul bunicii acum 25 de ani şi le-am păstrat. (…) Aceste comori sunt opere de artă. La fel cum un pictor munceşte la pictura sa iar sculptorul la sculptură, şi femeia româncă a muncit la realizarea costumului popular românesc. Arta ar trebui să ne înconjoare la tot pasul, să ne înfrumuseţeze viaţa şi existenţa. (…) Dezvelirea acestor comori scoase din lada de zestre a bunicii înseamnă pentru noi toţi întoarcerea la rădăcini, de unde ne luăm puterea de a trece peste greutăţile inerente ale vieţii, de a privi cu încredere spre viitor”, a spus Lavinia Ungureanu.

foto 025Surprize la vernisaj
Cu ocazia vernisajului expoziţiei, organizatorii au pregătit şi câteva surprize vizitatorilor. Mai exact, la eveniment au fost invitaţi să participe şi câţiva meşteri populari, instructori la Şcoala Populară de Artă Târgu-Jiu, care să exemplifice modul în care se lucrau piesele expuse. De asemenea, vizitatorii au avut parte şi de un scurt moment muzical. “Prin activitatea pe care o desfăşurăm trebuie să transmitem mai departe valorile autentice ale artei tradiţionale româneşti. Am dorit să participăm la această activitate cu o parte din meşterii noştri de la secţiile externe dar în acelaşi timp şi cu o mică formaţie condusă de domnul director adjunct Ştefan Popescu care ne arată că cântecul autentic nu se pierde”, a explicat Alexandru Bratu, directorul Şcolii Populare de Artă Târgu-Jiu. Unul dintre meşterii prezenţi a fost olarul Dumitru Coneru, care şi-a început activitatea la vârsta de doar 11 ani. Îşi practică meşteşugul cu drag şi în ziua de astăzi. Din păcate însă tinerii nu se prea înghesuie să-i calce pe urme.

foto 062“Lucrez de la 11 ani. Mie mi-a plăcut să învăţ meseria. Orice lucrez, lucrez şi bine şi frumos (…) Acum 30 de ani din asta trăiam. Era satul nostru de olari de la Găleşoaia care numai din asta îşi câştiga existenţa. Acum e mai greu. Tinerii nu vor să înveţe meseria iar cei care ştiu nu vor să lucreze. Acum sunt instructor la Şcoala Populară de Artă şi am 22 de băieţi la noi la şcoală, la Corneşti, pe care îi învăţăm acest meşteşug ca să nu se piardă”, spune acesta. Un alt meşter popular care a venit să le arate tinerilor cum se ţesea altădată este Valentina Gheorghe, din Bălăneşti. Şi se străduieşte să se asigure că meşteşugul pe care îl practică nu va fi uitat, chiar dacă nu este întotdeauna uşor.

foto 069“Practic acest meşteşug de 45 de ani. Pentru mine nu mai este greu că am atâţia ani în spate dar este greu pentru tineri că nu pot să câştige bani mulţi din asta. (…) Am elevi de la o şcoală generală din Bălăneşti pe care îi învăţ câte ceva. Nu-i scot profesionişti dar cel puţin nu uită. (…) Am încercat pe cât s-a putut, cel puţin în şcoala în care îmi desfăşor activitatea, să îi învăţ câte ceva. (…) E foarte greu pentru că nici materiale nu prea mai găsim. Lâna o mai găsim că nu o mai vrea nimeni dar mă descurc foarte bine cu bumbacul pentru că s-au desfiinţat fabricile de bumbac şi găsesc foarte greu şi e destul de costisitor”, povesteşte aceasta. Expoziţia “Repere ale civilizaţiei populare tradiţionale locale” va rămâne la Muzeul Judeţean toată luna iar intrarea este gratuită.
Roxana Lupu

foto 070

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here